Citirea despre fotograful de la Auschwitz inspiră studenții din Siegen

Citirea despre fotograful de la Auschwitz inspiră studenții din Siegen

Într-o lectură impresionantă la școala generală Bertha von Suttner din Siegen, autorul Reiner Engelmann și-a prezentat cartea pentru tineri „Fotograful de la Auschwitz”. Evenimentul, organizat de Casa de Știință a Universității din Siegen, a oferit aproximativ 250 de elevi din clasele a 10-a și a 11-a o perspectivă profundă asupra vieții fotografului polonez Wilhelm Brasse.

Wilhelm Brasse, născut în decembrie 1917 la Saybusch, Silezia, a devenit un simbol al ororii lagărelor de concentrare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A lucrat ca fotograf profesionist din 1935 și a vrut inițial să se alăture armatei poloneze după ce Germania a invadat Polonia. În schimb, a fost arestat și transportat la Auschwitz în vara anului 1940, unde i s-a dat prizonierul numărul 3444. Brasse a fost angajat în diverse calități, inclusiv ca fotograf de lagăr, ceea ce i-a oferit condiții de viață mai bune și șanse de supraviețuire.

Un martor contemporan în lumina reflectoarelor

Cartea lui Engelmann se bazează pe conversații personale cu Brasse și abordează nu numai experiențele sale personale, ci și suferința imensă a prizonierilor, ale căror fotografii de la Auschwitz au fost păstrate ca mărturii contemporane. În cadrul lecturii, care a durat în total trei ore și a inclus o sesiune de discuții de 90 de minute, elevii au avut ocazia să pună întrebări. Acestea au acoperit chestiuni complexe, cum ar fi responsabilitatea oficialilor de lagăr și riscul repetării unor astfel de dictaturi crude.

Documentația despre platică, care se află în Biblioteca Holocaustului din Viena include documentele rămase și a fost recent pus la dispoziție online, are o relevanță deosebită în acest context. Aceste arhive oferă până la 150.000 de documente care documentează viața populației evreiești din Europa înainte de 1939 și ororile regimului național-socialist.

Wilhelm Brasse, care a luat aproximativ 40.000 până la 50.000 de „imagini de identitate” la Auschwitz, sa dedicat inițial refacerii vieții sale după război, dar a trebuit să se lupte cu traumele Holocaustului. În ciuda acestor provocări, Brasse a trăit în Żywiec, Polonia, până la moartea sa în 2012, unde a continuat să pledeze pentru experiențele sale și pentru păstrarea memoriei.

Lectura lui Engelmann este o contribuție importantă la continuarea acestei moșteniri prin introducerea tinerei generații în amintirile și lecțiile din epoca nazistă. Deschiderea arhivelor de către Biblioteca Holocaustului din Viena cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la eliberarea orașului Auschwitz este un alt semn semnificativ al importanței de a ne împăca cu acest trecut.