Nouă metodă de detectare a propagandei: cercetătorii Bochum în atenție!

Nouă metodă de detectare a propagandei: cercetătorii Bochum în atenție!

Campaniile de dezinformare sunt o problemă în creștere care nu afectează doar media tradițională, ci este răspândită și în serviciile de mesagerie precum WhatsApp, Telegram și Signal. Pe 13 august 2025, o echipă de cercetători de la Universitatea Ruhr Bochum și Universitatea din Lausanne a prezentat o metodă nou dezvoltată pentru detectarea conturilor de propagandă pe Telegram la Simpozionul de securitate USENIX din Seattle. Această metodă are potențialul de a sprijini eficient lupta împotriva dezinformarii.

Prezentarea condusă de prof. dr. Rebekah Overdorf s-a remarcat pentru că echipa de autori a fost distinsă cu prestigiosul Distinguished Paper Award. Metodologia nu este doar mai rapidă și mai ieftină decât moderarea umană anterioară, dar o depășește semnificativ și în ceea ce privește eficiența. Analizând 13,7 milioane de comentarii de la 13 canale Telegram cu accent politic sau de știri, cercetătorii au identificat că 1,8% dintre aceste comentarii ar putea fi clasificate drept propagandă, în principal dintr-o rețea pro-rusă.

Eficiența noului mecanism de detectare

Mecanismul de detectare nou dezvoltat a fost capabil să detecteze propaganda cu o rată de lovituri de 97,6%, ceea ce este cu 11,6% mai bună decât eficiența medie a moderației umane. Acest lucru variază foarte mult, deoarece unele canale au doar o rată de detectare de 20 la sută, în timp ce altele pot ajunge la peste 95 la sută. Aceste diferențe ilustrează cât de ineficientă poate fi moderația umană în combaterea dezinformarii.

În cursul acestei moderari, nivelul ridicat de efort manual este, de asemenea, o problemă. Moderatorii de conținut sunt adesea expuși la stres psihologic, mai ales atunci când trebuie să se ocupe de conținut problematic non-stop. Noul algoritm ar putea ajuta la reducerea acestui efort și la îmbunătățirea condițiilor de lucru ale moderatorilor.

Contextul dezinformarii

Combaterea dezinformării este deosebit de relevantă în vremuri de criză, unde știrile false și narațiunile de conspirație se răspândesc rapid pe rețelele sociale. Experții cred că societatea nu este mai susceptibilă la aceste narațiuni decât era înainte, dar prezența unui astfel de conținut a crescut semnificativ. Acest lucru se face adesea cu scopul strategic de a aviva sentimente negative precum frica sau furia, ceea ce subliniază relevanța metodelor nou dezvoltate de identificare a propagandei.

Potrivit unui sondaj din primul trimestru al anului 2023, 48% dintre utilizatorii de internet din Germania au declarat că au găsit informații false sau nesigure. Dezinformarea a devenit un instrument strategic folosit în mod special pentru a manipula opiniile, în special în campaniile electorale. În ciuda acestor provocări, oamenii de știință în comunicare subliniază că nu există amenințări acute la adresa democrației din cauza dezinformarii.

Fiecare utilizator poate lua măsuri active împotriva dezinformării, punând-o la întrebări critice, comparând sursele și verificând expeditorii de informații. Instituțiile europene au creat reglementări clare pentru a face platforme precum Facebook, YouTube și TikTok responsabile pentru tratarea problemei dezinformarii. Legea Serviciilor Digitale impune acestor platforme să evalueze riscurile pentru utilizatorii lor și să ia măsuri eficiente împotriva dezinformarii.

Evoluțiile de la Universitatea Ruhr din Bochum ar putea fi un pas decisiv către un peisaj informațional mai bun în care dezinformarea poate fi descoperită nu numai mai rapid, ci și combatată mai eficient. O licărire de speranță într-o perioadă caracterizată de incertitudine și supraîncărcare informațională.