Noi prorectori la FernUniversität: O gură de aer proaspăt pentru predare!

Noi prorectori la FernUniversität: O gură de aer proaspăt pentru predare!

La 10 martie 2025, ședința electorală universitară a FernUniversität din Hagen a ales un nou prorector. Acest eveniment reprezintă un pas important în restructurarea universității pentru a aborda provocările actuale și viitoare. Noii prorectori își vor prelua atribuțiile oficiale la 1 aprilie 2025, prorectorul ales prof. dr. Claudia de Witt va fi responsabil de predarea, studierea și integrarea inteligenței artificiale (IA) în procesele educaționale. Colegul dumneavoastră, Prof. Dr. Osman Isfen, se va concentra pe educația continuă, carierele academice și responsabilitatea socială. Rectorul prof. dr. Stefan Sturmer, cel care a propus noii candidați la alegeri, a subliniat marea importanță a acestei restructurari pentru viitorul FernUniversität.

Prorectorii anteriori, prof. dr. Uwe Elsholz și prof. dr. Stefan Smolnik, vor pleca după șase sau trei ani. Ceea ce este deosebit de demn de remarcat este că prof. dr. Hans-Jörg Schmerer și-a retras candidatura pentru al treilea prorectorat după primul tur de vot. Acum va fi necesar un nou proces de numire.

Utilizarea inteligenței artificiale

Inteligența artificială este din ce în ce mai văzută ca cheie pentru îmbunătățirea predării și învățării în învățământul superior. Prof. Dr. Claudia de Witt cercetează deja intens metodele AI și aplicațiile acestora pentru a crește atractivitatea programelor de studiu. Ea vede un mare potențial în AI pentru a promova abilitățile cognitive și metacognitive și pentru a aborda provocările din învățământul superior. Posibilitățile specifice pe care le abordează prof. de Witt includ:

• Nutzung wissensbasierter Systeme und maschinellen Lernens zur Förderung des Wissenserwerbs.
• Echtzeit-Bewertungen offener Fragen und automatisierte Bewertungen von Studierendenbeiträgen.
• Einsatz von Chatbots für administrative Fragen sowie Educational Data Mining-Modelle zur Analyse von Lernfortschritten.

Cu toate acestea, integrarea AI în învățământul superior necesită și o manipulare responsabilă. Datele generate prin înregistrări, sondaje și examinări trebuie să fie pseudonimizate sau anonimizate pentru aplicațiile AI. Amprenta digitală a elevilor oferă informații valoroase despre comportamentul și preferințele lor de învățare, motiv pentru care sistemele adaptive sunt esențiale.

Sprijin politic pentru IA în învățământul superior

Promovarea IA în învățământul superior este susținută și la nivel politic. Ministerul Federal al Educației și Cercetării (BMBF) este implicat în acest domeniu de la sfârșitul anului 2021 și sprijină diverse proiecte în cadrul inițiativei federal-stat „Inteligenta artificială în învățământul superior”. Această inițiativă își propune, printre altele, să dezvolte programe de studiu și sisteme inteligente de asistență, precum și să promoveze sistemele de învățare și examene bazate pe inteligență artificială.

Consorții precum Cyber ​​​​Valley consolidează cercetarea și formarea în domenii precum învățarea automată și robotica. În plus, AI ​​Campus, finanțat de BMBF, oferă o platformă de învățare cu diverse resurse educaționale despre AI. Aceste inițiative subliniază urgența și relevanța subiectului și arată că universitățile trebuie să se adapteze activ la „matematizarea” ofertelor lor.

În concluzie, se poate spune că alegerea noilor prorectori la FernUniversität din Hagen reprezintă nu doar o schimbare de personal, ci și un nou început strategic. Integrarea inteligenței artificiale este văzută ca fiind crucială pentru dezvoltarea viitoare a ofertelor de studii și îmbunătățirea predării și rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste viziuni în termeni concreti. Cu sprijinul politicii și științei, cursul este bine pregătit pentru a oferi învățământului superior un impuls în inovare.