Un nou studiu dezvăluie: BLA reglează generozitatea în funcție de proximitate!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cercetătorii de la HHU Düsseldorf și universitățile partenere cercetează modul în care amigdala bazolaterală controlează comportamentul prosocial.

Forscher der HHU Düsseldorf und Partneruniversitäten erforschen, wie die basolaterale Amygdala prosoziales Verhalten steuert.
Cercetătorii de la HHU Düsseldorf și universitățile partenere cercetează modul în care amigdala bazolaterală controlează comportamentul prosocial.

Un nou studiu dezvăluie: BLA reglează generozitatea în funcție de proximitate!

Cercetătorii de la Universitatea Heinrich Heine Düsseldorf (HHU) și alte instituții internaționale au publicat noi descoperiri privind rolul amigdalei bazolaterale (BLA) în comportamentul prosocial. Rezultatele acestui studiu cuprinzător sunt în renumitul jurnal de specialitateProceedings of the National Academy of Sciences(PNAS). Comportamentul prosocial, care este crucial pentru interacțiunile umane pozitive, nu este încă pe deplin înțeles de știință.

Studiul s-a concentrat pe un grup special de pacienți care suferă de sindromul Urbach-Wiethe. Această boală foarte rară are ca rezultat leziuni specifice ale BLA și este găsită în mai puțin de 150 de cazuri documentate din întreaga lume, un grup semnificativ care trăiește în Namaqualand, Africa de Sud. BLA joacă un rol cheie în reglarea compasiunii și procesării emoționale.

Rezultatele studiului

În cadrul studiului, cercetătorii au desfășurat așa-numitele „jocuri ale dictatorilor” în care participanții trebuiau să distribuie sume de bani diverselor contacte sociale, cum ar fi prieteni, cunoștințe, vecini și străini. Rezultatele au fost revelatoare: în timp ce pacienții cu leziuni BLA au fost la fel de generoși cu prietenii apropiați ca martori, aceștia au arătat atitudini semnificativ mai egoiste față de cei mai puțin apropiați.

Aceste observații sugerează că BLA nu este sursa comportamentului altruist, ci este responsabil în mod critic pentru cum și când generozitatea este reglementată în funcție de contextul social. Lipsa unei calibrări adecvate a generozității a dus la ca persoanele afectate să aibă tendința de a acorda prioritate bunăstării lor față de bunăstarea altora.

Studiul subliniază că apropierea emoțională, în special cu cei mai buni prieteni, joacă un rol important în stimularea compasiunii și creșterea generozității. Acest lucru ar putea ajuta, de asemenea, la extinderea înțelegerii noastre asupra deciziilor sociale care sunt influențate atât de factori culturali, cât și biologici. Prin urmare, cunoștințele despre BLA ar putea servi nu numai pentru a înțelege mai bine comportamentul uman, ci și pentru a dezvolta posibile terapii pentru boli precum autismul sau psihopatia.

Aplicații viitoare

Implicațiile acestor rezultate sunt de amploare. Multe probleme de comportament social ar putea fi văzute într-o nouă lumină, BLA acționând ca un organ cheie pentru înțelegerea bazei biologice a comportamentului social. Acest câștig de cunoștințe ar putea fi de mare importanță în dezvoltarea de terapii direcționate pentru a sprijini persoanele cu probleme de comportament social.

În concluzie, cercetările asupra rolului BLA nu numai că ne adâncesc înțelegerea generozității și a comportamentului prosocial, dar ne deschide și oportunități pentru viitoare abordări terapeutice. Având în vedere interacțiunile complexe dintre legăturile sociale și alegerile individuale, această cercetare ar putea influența fundamental modul în care abordăm problemele sociale. Studiile suplimentare sunt, prin urmare, esențiale pentru a descifra în continuare mecanismele din spatele acestor comportamente.

Puteți afla mai multe despre aceste rezultate importante ale cercetării în rapoartele de la Universitatea Heinrich Heine Düsseldorf şi Știri de neuroștiință.