O nouă licărire de speranță: activarea imună detectată în paraplegia spastică!

O nouă licărire de speranță: activarea imună detectată în paraplegia spastică!

Ultimele evoluții în cercetarea paraplegiei spastice de tip 15 sunt în centrul unui proiect interdisciplinar condus de prof. dr. Elvira Mass de la Institutul LIMES de la Universitatea din Bonn și dr. Marc Beyer de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE). Această boală afectează neuronii din creier care sunt responsabili de controlul mișcării și provoacă zvâcniri necontrolate și paralizie care, de obicei, începe la sfârșitul copilăriei. Declanșatorul exact al morții celulelor cerebrale este în prezent necunoscut, dar un defect al genei SPG15, care este responsabilă pentru o proteină importantă, pare să joace un rol cheie. Potrivit cercetătorilor, inflamația masivă are loc înainte de apariția primei leziuni neuronale, ceea ce indică o progresie precoce a bolii.

Studiul se concentrează în special pe rolul sistemului imunitar, cercetătorii examinând comportamentul microgliei - celulele imune din creier - și celulele imune din măduva osoasă. Microglia migrează către creier în timpul dezvoltării embrionare, în timp ce alte celule imunitare pot ajunge acolo prin fluxul sanguin. O parte notabilă a cercetării implică etichetarea celulelor măduvei osoase cu un colorant fluorescent pentru a le distinge de microglia. Microglia se schimbă la începutul dezvoltării bolii și se transformă în așa-numita „microglia asociată bolii”, care eliberează substanțe mesagere și promovează activarea celulelor T citotoxice. Această interacțiune crește procesul inflamator, sugerând că activarea imună precoce caracterizează primele faze ale bolii și nu pierderea neuronilor motori.

Bolile neurologice autoimune în atenție

În plus, cercetările de la Charité – Universitätsmedizin Berlin pun în lumină dezvoltarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor neurologice care sunt influențate de autoanticorpi. Grupul de cercetare clinică „BecauseY” este finanțat de Fundația Germană de Cercetare (DFG) cu 6,2 milioane de euro pe patru ani. Acest grup își propune să investigheze frecvența, țintele și funcțiile autoanticorpilor afectați de neuroni, care pot declanșa boli precum demența, epilepsia, psihozele și encefalita autoimună. Prof. dr. Matthias Endres subliniază că nevoia de cercetare a autoimunității în neurologie și psihiatrie este încă mare.

Ca parte a cercetării, va fi înființat un centru care combină cercetarea de bază și cea clinică. Aici vor fi colectate probe de pacienți pentru a dezvolta noi teste de diagnostic și metode terapeutice inovatoare. Cercetătorii conduși de prof. dr. Harald Prüß intenționează să recreeze autoanticorpi și să înțeleagă cum funcționează aceștia. Posibilitățile cu care autoanticorpii pot fi tratați în viitor ar putea oferi, de asemenea, perspective asupra altor boli, cum ar fi accidentul vascular cerebral și demența neurodegenerativă.

Abordări terapeutice potențiale

Rezultatele acestei cercetări sunt promițătoare și evidențiază importanța colaborării interdisciplinare. Descoperirile studiului privind paraplegia spastică de tip 15 și bolile neurologice autoimune ar putea duce la noi perspective terapeutice. Acestea includ, printre altele, medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar, care pot fi importante nu numai în paraplegia spastică, ci și în alte boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Evoluțiile actuale arată că medicina se află pe o cale cuprinzătoare pentru a înțelege mai bine cauzele și mecanismele bolilor neurologice. Combinația dintre cercetarea de bază, aplicarea clinică și colaborarea interdisciplinară este crucială pentru dezvoltarea de noi terapii și îmbunătățirea durabilă a calității vieții celor afectați.

Pentru mai multe informații despre studiul actual și rezultatele acestuia, vizitați Universitatea din Bonn, cel National Institutes of Health precum și cel Charité – Universitatea de Medicină din Berlin.