Noutăți din medicina sportivă: Focus pe autovindecarea ligamentului încrucișat!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Un studiu de la Universitatea Germană de Sport din Köln examinează tiparele de mișcare, problemele de spate și autoanticorpii în sport. Participanti doriti!

Studie an der Deutschen Sporthochschule Köln untersucht Bewegungsmuster, Rückenprobleme und Autoantikörper im Sport. Teilnehmer gesucht!
Un studiu de la Universitatea Germană de Sport din Köln examinează tiparele de mișcare, problemele de spate și autoanticorpii în sport. Participanti doriti!

Noutăți din medicina sportivă: Focus pe autovindecarea ligamentului încrucișat!

Tema leziunilor ligamentelor încrucișate este în centrul cercetării actuale și al discuțiilor medicale. Un nou studiu analizează auto-vindecarea ligamentelor încrucișate anterioare, cea mai frecventă leziune a genunchiului la nivel mondial. Rezultatele studiului subliniază că o abordare de așteptare și de a vedea poate fi utilă în anumite grupuri de pacienți, mai degrabă decât intervenția chirurgicală imediată. Aceste descoperiri aruncă o lumină suplimentară asupra practicii care a predominat până acum în Germania, în care aproape toate persoanele rănite sunt tratate în principal chirurgical.

Studiul, publicat în British Journal of Sports Medicine, analizează rezultatele a 121 de pacienți pe o perioadă de cinci ani. Participanții, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, au avut o ruptură totală acută a ligamentului încrucișat anterior. Au fost urmați cu o abordare conservatoare a tratamentului. După doi ani, 30 de pacienți nu au necesitat intervenții chirurgicale și peste jumătate au prezentat semne de vindecare spontană. După cinci ani, s-a constatat că 80% dintre pacienții tratați conservator nu au necesitat intervenții chirurgicale. Analize ulterioare au arătat că pacienții neoperați au avut în mod constant rezultate la fel de bine sau chiar mai bune decât pacienții operați, dar fără diferențe semnificative statistic.

Studii privind operațiile și reabilitarea ligamentelor încrucișate

Aceste rezultate pun în perspectivă ipotezele anterioare despre necesitatea reconstrucției chirurgicale și arată că tratamentul trebuie conceput diferit în funcție de pacient. Desigur, intervenția chirurgicală rămâne importantă în sporturile de competiție, mai ales pentru a preveni instabilitatea permanentă. Reprezentant al Universizat avertizează, totuși, că terapia inadecvată poate provoca leziuni ulterioare ale meniscului și cartilajului.

Când vine vorba de opțiunile de tratament, momentul și tipul de tratament al leziunii sunt cruciale. În timp ce intervenția chirurgicală pe termen scurt este recomandată în majoritatea țărilor, sportivii amatori și de agrement pot aștepta până când simptomele acute s-au diminuat. Analiza capacității funcționale a fost, de asemenea, parte a revizuirii: diferențele în ceea ce privește laxitățile genunchiului au fost evidente între grupurile operate și cele neoperate.

Inițiative de cercetare la Universitatea Germană de Sport din Köln

Ca parte a cercetării în curs privind modelele de mișcare și prevenirea rănilor, Institutul de Biomecanică și Ortopedie de la Universitatea Germană de Sport din Köln în prezent subiecţi sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani. Scopul acestui studiu este de a examina distribuția sarcinii piciorului și modelele de mișcare de sărituri și aterizare între indivizi sănătoși și cei după operația de ligament încrucișat anterior. Participarea ar dura aproximativ 35 până la 40 de minute și include atât chestionare, cât și măsurători practice.

Pe lângă studierea leziunilor ligamentelor încrucișate, institutul caută și participanți pentru un studiu despre durerile cronice de spate. Acest studiu necesită subiecți cu cel puțin trei luni de durere acută de spate. Antrenamentul de stabilizare a spatelui este planificat pe o perioadă de 4 până la 5 săptămâni. În ciuda cercetărilor care au fost deja efectuate, rămâne o mare nevoie de date actuale și cuprinzătoare pentru a dezvolta abordări optime de tratament pentru leziunile sportive.

Având în vedere datele prezentate și studiile în curs, relația dintre modalitățile de tratament conservator și chirurgical pentru leziunile LCA ar putea fi reevaluată pentru a satisface nevoile diverse ale pacienților. Cercetarea continuă joacă un rol esențial în adaptarea practicii medicale la cele mai recente descoperiri științifice și, astfel, în asigurarea celei mai bune îngrijiri posibile a pacientului.