Resentimente printre musulmani: un nou studiu avertizează asupra radicalizării!

Resentimente printre musulmani: un nou studiu avertizează asupra radicalizării!

O echipă de cercetare din Universitatea din Münster a inițiat un proiect de patru ani pentru a efectua o investigație detaliată a dinamicii radicalizării și resentimentelor în rândul musulmanilor din Germania. Acest studiu își propune să înțeleagă interconexiunea dintre insultele emoționale și problemele de integrare și să analizeze influența acestora asupra dezvoltării radicalizării. Un sondaj efectuat pe 1.887 de musulmani arată deja că aproximativ 20% dintre ei simt resentimente care ar putea avea un efect de radicalizare.

Este important să avertizam oamenii de știință că nu toți cei care simt resentimente devin automat radicali. Cu toate acestea, dacă experiențele negative datorate discriminării sau izolării sociale pot duce la un sentiment consolidat de jignire, acesta este identificat ca un teren de reproducere cunoscut pentru radicalizare. Prof. Dr. Mouhanad Khorchide, unul dintre cercetători, solicită, așadar, măsuri de întărire a apartenenței sociale a musulmanilor, inclusiv prin extinderea spațiilor de recunoaștere și creșterea instruirii religioase islamice în școli.

Detalii metodologice

Echipa de cercetare a realizat peste 160 de interviuri calitative în medii turcești și arabe. Această metodologie cuprinzătoare combină studii cantitative cu analize calitative pentru a surprinde factori sociali, de integrare și religioși. Majoritatea respondenților manifestă reacții diferențiate la experiențele de discriminare și insulte, ceea ce subliniază complexitatea emoțiilor lor.

Rezultatele studiului prezintă o imagine diferențiată: musulmanii din Germania arată atât satisfacție, cât și nemulțumire față de viața lor, deși reacțiile lor la discriminare sunt adesea caracterizate de calm. Dar când vine vorba de narațiuni indirecte ale discriminării, cum ar fi cele experimentate de o tânără de 18 ani pe nume Lina, se poate observa mai puțin calm. Lina, care este discriminată din cauza baticului ei, se regăsește adesea în identitatea minoritară în creștere. Experiențele lor de zi cu zi ilustrează problemele cu care se confruntă mulți tineri musulmani.

Resentimente și radicalizare

Într-un context suplimentar explică Proiectul resentimentelor mecanismele din spatele radicalizării. Proiectul analizează modul în care experiențele sociale negative, cum ar fi discriminarea, pot duce la un sentiment înrădăcinat de resentimente care capătă o viață proprie. Devine clar că acest proces nu este liniar, ci este modelat de factori individuali și sociali.

O constatare crucială este că resentimentele joacă un rol central în procesele de radicalizare; sunt afectate atât formele violente cât şi cele non-violente. Pentru a contracara acest lucru, sunt oferite recomandări bazate pe empiric, cum ar fi întărirea capacității de a critica în interiorul islamului și promovarea unei credințe deschise, non-fundamentaliste.

Pe scurt, se atrage atenția și asupra contextului extins al discriminării care este larg răspândit în societate și se reflectă în experiențele de zi cu zi ale musulmanilor. Mulți raportează că sunt percepuți în mod constant ca „alții”, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra identității lor în societate. Acest lucru este exemplificat de exemplul tinerei Lina, a cărei intenție de a-și înțelege religia și de a se stabili în comunitățile musulmane reprezintă simultan o căutare a apartenenței și a identității.

Rezultatele studiului cuprinzător al Universității din Münster sunt programate să fie publicate în august 2025 și ar putea oferi un impuls decisiv pentru discuția politică și socială despre integrare și radicalizare. Un context suplimentar privind discriminarea și radicalizarea este, de asemenea, disponibil pe platformă Agenția Federală pentru Educație Civică a găsi.