Rinner câștigă premiul pentru cercetarea limbii și rasismului!

Rinner câștigă premiul pentru cercetarea limbii și rasismului!

În contextul creșterii gradului de conștientizare a limbajului derogatoriu și a efectelor acestuia, dr. Stefan Rinner, cercetător asociat la Institutul de Filosofie UDE, a prezentat rezultate importante ale cercetării. El a primit recent premiul principal al Fondului Cultural al orașului Salzburg în valoare de 12.000 de euro pentru studiul său asupra insultelor, adică a expresiilor derogatorii. Rinner este dedicat în special sensului și influenței unor termeni precum cuvântul N și cuvântul Z.

Cercetarea lui Rinner își propune să dezvolte o nouă teorie sociolingvistică care să permită ca efectele negative ale insultelor să fie mai bine înțelese și potențial prevenite. El compară efectul insultelor cu cel al simbolurilor precum svastica, care semnalează atitudini antisemite. Aceste comparații ilustrează cât de adânc înrădăcinate sunt atitudinile rasiste în societate.

Limbajul ca oglindă a problemelor sociale

Rinner susține că folosirea mallurilor poate contribui, de asemenea, în mod inconștient la devalorizarea anumitor grupuri. El subliniază că interzicerea insultelor nu ar trebui să restrângă libertatea de exprimare, întrucât expresiile neutre pot fi încă folosite. Acest lucru ridică întrebări care nu sunt doar de natură lingvistică, ci și socială.

Dezbaterile despre cuvântul Z, care au avut loc la emisiunea WDR „The Last Instance” în 2020, arată cât de controversat este subiectul astăzi. În timpul discuției, invitații au descris folosirea cuvântului Z și a cuvântului N ca fiind nediscriminatorie, ceea ce a fost întâmpinat cu critici ascuțite din partea publicului. Această dezbatere arată clar că rasismul de zi cu zi este larg răspândit în Germania, chiar dacă adesea nu este recunoscut ca atare.

Efectele limbajului derogatoriu

Limbajul derogatoriu are consecințe de amploare pentru societate. Rasismul este adesea privit ca un act violent, dar în realitate este un sistem care discriminează oamenii pe baza etniei, religiei sau culorii pielii. Stereotipurile și generalizările rasiste, cum ar fi stereotipul potrivit căruia „toți asiaticii sunt buni la matematică”, îi dezlipesc indivizii de unicitatea lor și întăresc o atmosferă de discriminare.

Influențele limbajului asupra modului în care oamenii gândesc și simt sunt subiectul central de cercetare al lui Rinner. De asemenea, conduce proiectul de cercetare „The Therapeutic Game”, care se ocupă de filosofia limbajului în psihoterapie și este finanțat de Fundația Fritz Thyssen. Acest proiect examinează succesele terapiilor de vorbire folosind diferite tehnici de conversație, bazate pe abordarea lui David Lewis cunoscută sub numele de „scorekeeping”.

Importanța limbajului este deosebit de critică în discuția despre expresiile rasiste, deoarece limbajul discriminatoriu are rădăcini istorice și reproduce ideologii rasiste. Injuriile rasiale precum cuvântul Z nu sunt doar dispozitive lingvistice, ci și purtătoare de acte reale de violență și stereotipuri care sunt strâns legate de formarea identității BIPoC. Acest limbaj nu numai că influențează percepția asupra mediului, ci are și efecte negative demonstrabile asupra bunăstării fizice și psihologice a celor afectați.

Pe scurt, se poate spune că abordarea limbajului derogatoriu și a problemelor sociale asociate, cum ar fi rasismul, este crucială. Munca lui Rinner contribuie la dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a acestor relații complexe și conștientizează nevoia de reflecție critică asupra limbajului pe care îl folosim în viața de zi cu zi.

Informații rezumative și alte baze teoretice despre subiectele înjurăturii și limbajului derogatoriu pot fi găsite în diferite studii, inclusiv în lucrările lui Sosa 2018 și McGowan 2019. Aceste resurse oferă informații valoroase asupra mecanismelor din spatele discursului de ură rasist și a captării sale lingvistice.