Petrecere de vară în Romaneum: fericire și inspirație pentru aniversare!

Petrecere de vară în Romaneum: fericire și inspirație pentru aniversare!

Pe 22 august 2025, în Romaneum din campusul Neuss a avut loc un festival de vară FernUniversität, care nu numai că a marcat sărbătorirea a 50 de ani de existență a instituției, ci s-a concentrat și pe tema fericirii. Împreună cu absolvenți, mentori și studenți, a fost organizată o seară atât festivă, cât și chibzuită. Șefa campusului, Katrin Schnarr, a subliniat în discursul său că fericirea este un sentiment individual care este adesea legat de reperele personale, cum ar fi finalizarea studiilor. Această constatare evidențiază importanța narațiunilor despre fericire în contexte academice și personale.

În mijlocul acestor sărbători, autoarea Julia Morgenthaler și-a prezentat cartea „Orizonturi luminoase”. Morgenthaler, care a lăsat în urmă o carieră de 20 de ani într-un loc de muncă sigur, a descris modul în care o călătorie de șase luni în jurul lumii a inspirat-o să reflecteze asupra subiectului fericirii. Experiențele ei în țări precum Costa Rica, Tonga, Noua Zeelandă și Singapore i-au modelat viziunea asupra subiectului. Cartea oferă perspective aprofundate asupra diferitelor fațete ale fericirii bazate pe oamenii pe care i-a întâlnit în timpul călătoriei sale.

Influența norocului în cercetare

Cercetarea fericirii a luat amploare în ultimii ani și cuprinde numeroase discipline. Acestea explorează condițiile fericirii de la filozofie la neuroștiință. Cea mai veche definiție filozofică a fericirii, așa cum a fost formulată de Aristotel (384–322 î.Hr.), o descrie ca un scop pentru care omul se străduiește de dragul său. În acest sens, Aristotel definește fericirea ca fiind împlinirea obiectivă a naturii sale raționale.

În schimb, Epicur (341–270 î.Hr.) descrie fericirea ca absența durerii și a nevoii. Stoicii precum Seneca (1–65 d.Hr.) notează că influențele externe pot perturba fericirea. Aceste reflecții istorice arată că căutarea fericirii este o dezbatere complexă și cu mai multe fațete, care este completată de perspective moderne asupra activității creierului. Studii recente folosesc tehnologii precum fMRI și EEG pentru a măsura activitatea creierului legată de sentimentele de fericire. Sa constatat că o activitate mai mare în cortexul prefrontal stâng (PFC) se corelează cu o satisfacție subiectivă mai mare.

Abordări moderne și percepție socială

Cercetarea modernă a fericirii, care a fost influențată semnificativ de personalități precum Martin E. P. Seligman, examinează și influența bogăției asupra fericirii. De fapt, datele arată că țările mai bogate și oamenii tind să fie mai fericiți. În același timp, urmărirea bogăției materiale este identificată ca un posibil factor de stres care poate afecta fericirea în zonele dorite.

Alfred Bellebaum, directorul „Institutului de Cercetare a Fericirii” din Germania, și Ruut Veenhoven, un pionier al cercetării fericirii olandeze, explorează concepte avansate precum „stresul optim”, care afirmă că provocările adecvate pot promova fericirea.

Pe scurt, festivalul de vară de la FernUniversität din Neuss arată cum perspectivele personale și academice asupra fericirii se reunesc într-un cadru interactiv. Schimbul atent al lui Morgenthaler cu vizitatorii după lectură a evidențiat importanța dialogului despre fericire pentru comunitate, deoarece sărbătorile instituționale reflectă un peisaj academic în schimbare.