Alegeri la microscop: misteriosul efect CRB dezvăluie suspiciuni de fraudă!
Dr. Moritz Ingendahl de la Universitatea Ruhr Bochum explică Prejudecățile de redundanță cumulativă (CRB) și influența acesteia asupra rezultatelor alegerilor.

Alegeri la microscop: misteriosul efect CRB dezvăluie suspiciuni de fraudă!
În timpul alegerilor, mulți oameni tind să își influențeze percepția despre candidați în funcție de situația inițială. Un candidat care este în frunte în timpul unei campanii este adesea văzut în mod eronat drept câștigător. Dacă acel candidat pierde ulterior, suspiciunile de fraudă apar rapid. Această denaturare este deosebit de pronunțată în rândul susținătorilor presupusului câștigător. Prejudecata de redundanță cumulativă (CRB) joacă un rol crucial aici, descriind un efect cognitiv care face dificilă ignorarea informațiilor odată procesate. Aceste constatări au fost făcute de dr. Moritz Ingendahl de la Universitatea Ruhr din Bochum, a discutat recent în jurnalul de specialitate. Știința psihologică publicat
( Universitatea Ruhr Bochum ).
CRB înseamnă că evaluările inițiale pozitive ale politicienilor de frunte, sportivilor sau oamenilor de afaceri nu sunt adesea ajustate la performanța lor reală. Dr. Ingendahl și echipa sa au descoperit că percepțiile oamenilor sunt puternic influențate de informațiile pe care le cunosc deja. Chiar dacă ar fi oportun să se evalueze performanța pe baza istoricului comportamental, influența impresiilor anterioare rămâne. Această părtinire este întărită de observațiile cumulate și explică de ce liderii tind să fie judecați mai favorabil în timpul competiției, indiferent de succesul sau eșecul lor ulterior.
Prejudecăți cognitive în diferite contexte
Cercetările dr. Ingendahl nu se referă doar la campaniile electorale, ci examinează și fenomenul în alte competiții precum sportul și afacerile. Rezultatele sugerează că distorsiunea de redundanță cumulativă este un fenomen robust explicat printr-un efect aditiv al redundanței cumulative. În patru experimente efectuate de diferite instituții, inclusiv Universitatea Ruhr Bochum și Universitatea din Heidelberg, mecanismele din spatele acestei părtiniri au fost examinate mai detaliat. S-a demonstrat că oamenii nu își actualizează întotdeauna impresiile, ceea ce duce la distorsiuni persistente care joacă, de asemenea, un rol în percepția publică asupra alegerilor.
În general, studiul oferă perspective importante pentru comunicarea rezultatelor alegerilor. Subliniază cât de crucial este să recunoaștem și să abordăm părtinirile cognitive pentru a evita neînțelegerile și acuzațiile false. Acest lucru ar putea face o diferență semnificativă în îmbunătățirea transparenței și a încrederii în procesele electorale în campaniile viitoare. Analiza cuprinzătoare a rolului CRB în competiții arată că percepția umană este filtrată de informații deja cunoscute, adesea fără o perspectivă conștientă a acestui efect.