Seară de știință despre teoriile conspirației: dezvăluirea miturilor!

Seară de știință despre teoriile conspirației: dezvăluirea miturilor!

Fascinația pentru teoriile conspirației devine din ce în ce mai mult un subiect de discuție publică și dezbatere științifică. Pe 14 septembrie 2025, la Muzeul Minierului German va avea loc un important eveniment științific public pe tema „narațiunilor conspirației”. Organizat de Departamentul de Psihologie Socială de la Universitatea Ruhr, evenimentul se adresează cercetătorilor și profanilor interesați. Scopul este de a dezvolta o înțelegere mai profundă a psihologiei convingerilor conspiraționale și de a clarifica întrebările de zi cu zi.

Pe parcursul evenimentului vor fi abordate diverse întrebări centrale, precum: Cine crede în teoriile conspirației și de ce? Este fenomenul nou sau există paralele istorice? Ce influență are internetul asupra răspândirii credințelor conspirative? Se discută, de asemenea, ce măsuri poate lua societatea pentru a trata cu înțelepciune astfel de povești. Taxa de intrare este de 5 euro, iar evenimentul începe la ora 18.

Perspective asupra cercetării

Printre vorbitori se numără oameni de știință cunoscuți, printre care Prof. Dr. Roland Imhoff de la Universitatea din Mainz și Dr. Pia Lamberty, care lucrează ca expert pentru platforma online cemas.io. Mai mult, vor vorbi dr. Lotte Pummerer de la Universitatea din Bremen și prof. dr. Tobias Rothmund de la Universitatea din Jena. Asistență oferă și Bianca Liebrand de la Sekten-Info NRW.

Psihologia credinței conspirației este un domeniu relativ nou în cercetarea psihologică. Pionierul Ted Goertzel a publicat primul studiu pe această temă în 1994, care a arătat o tendință generală spre credința în conspirație. Lucrările ulterioare, în special ale lui Jennifer A. Whitson și Adam D. Galinsky în 2008, au contribuit la creșterea interesului față de subiect și au făcut din credințele conspirației un domeniu relevant de cercetare.

Aspecte psihologice ale credinței conspirației

Studiile sugerează că oamenii care sunt predispuși la convingerile de conspirație au mai multe șanse să caute modele în informații aparent haotice. Această tendință poate fi exacerbată de un sentiment de pierdere a controlului, mai ales după evenimente sociale dramatice. De exemplu, credința în conspirații poate crește după moartea unui lider, ceea ce aduce schimbări profunde. Aceste prejudecăți cognitive îi determină pe credincioșii conspirației să vadă tipare acolo unde nu există, încurajând construirea de narațiuni cuprinzătoare.

Metode empirice, cum ar fi studiile corelaționale, experimentele și meta-analizele sunt folosite pentru a examina fațetele credinței conspirației. Corelația arată pur și simplu conexiuni, în timp ce experimentele sunt folosite pentru a identifica relațiile cauzale. Studiile longitudinale sunt importante pentru observarea dezvoltării mentalităților conspirative în timp.

Diferite nevoi psihologice în contextul credinței conspirației se ocupă și de percepția pozitivă în propriul grup și nevoia de securitate în vremuri incerte. Devine clar că această credință satisface nevoi existențiale, sociale și epistemice.

Evenimentul viitor prezintă o oportunitate excelentă de a explora aceste probleme și de a afla mai multe despre modul în care societatea și indivizii pot face față provocărilor credințelor conspirative. Mai multe informații despre acest lucru pot fi găsite pe site-ul oficial Universitatea Ruhr precum şi în publicaţiile ale bpb şi PagePlace a găsi.