Numărătoare inversă pentru alegeri: coaliții și crize – ce ne așteaptă în 2025?

Numărătoare inversă pentru alegeri: coaliții și crize – ce ne așteaptă în 2025?

Pe 9 martie 2025, campania electorală federală se va dovedi a fi deosebit de dinamică. Alegerile decisive au avut loc pe 23 februarie 2025, după ce peisajul politic era în flux de la prăbușirea coaliției din noiembrie 2024. Acest lucru a dus la o serie de decizii ale alegătorilor care nu numai că au influențat sondajele de opinie din ultimele luni, ci au modelat și subiectele centrale ale discuțiilor politice din Germania.

Pe 26 februarie, o discuție a fost organizată în Altes Kaufhaus Landau de către Institutul Frank Loeb al RPTU. Evenimentul a reprezentat o oportunitate importantă de a analiza rezultatele alegerilor și de a găsi răspunsuri la întrebările cheie. Acestea au inclus deciziile alegătorilor și factorii lor de influență, precum și posibilele opțiuni guvernamentale în urma alegerilor.

Provocările noului guvern

Discuția a acoperit numeroase subiecte critice. În special, procesul de transformare economică, deficitul de muncitori calificați și tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, au fost discutate intens. În plus, posibilitatea unui guvern minoritar a fost o problemă cheie, în special având în vedere provocările pe care noul guvern ar trebui să le depășească.

La discuție au fost experți renumiți: Marcus Höreth, profesor de politică internă și guvern comparat la RPTU Kaiserslautern, și Manuela Glaab, profesor de științe politice la RPTU Landau și director științific al Institutului Frank Loeb. Expertiza dumneavoastră ar trebui să vă ajute la dezvoltarea unor perspective clare asupra situației politice actuale.

Sondaje de opinie și posibile coaliții guvernamentale

În perioada premergătoare alegerilor federale, mai multe sondaje au oferit perspective interesante asupra preferințelor politice ale cetățenilor. Un sondaj Forsa din 1 octombrie 2024 a arătat că 47% dintre respondenți nu ar vota pentru un candidat la funcția de cancelar. Friedrich Merz a primit 27%, în timp ce Olaf Scholz a primit 26% din voturi. Această dispoziție a fost reflectată și într-un sondaj la sfârșitul lunii august 2024, unde 50% au răspuns „niciun/nu știu” și atât Scholz, cât și Merz au fost fiecare la 25%.

În plus, într-un sondaj realizat de INSA, în care Markus Söder a fost considerat candidatul CDU/CSU la funcția de cancelar, s-a constatat că acesta a reușit să atragă 37% din voturi, în timp ce 30% au spus că nu vor vota pentru un candidat. Cercetările de opinie arată cât de volatilă a fost starea de spirit a alegătorilor și incertitudinile din jurul partidelor.

În contextul Renania-Palatinat, actuala coaliție guvernamentală formată din SPD, FDP și Alianța 90/Verzii nu mai este văzută ca fiind viabilă pentru că nu mai are o majoritate. Posibilitățile viitoare de coaliție ar putea fi influențate de modificarea teoretică a repartizării locurilor în parlamentul statului, mai ales dacă partidele vor să depășească bariera de cinci procente.

Intrarea la discuția de la Landau a fost gratuită, dar s-a recomandat înregistrarea prin e-mail la fli[at]rptu.de. Aceasta ilustrează angajamentul Institutului Frank Loeb, care este dedicat analizei științifice a evoluțiilor socio-politice și promovării educației politice.

În general, este clar că peisajul politic înainte și după alegerile federale din 2025 este caracterizat de opinii diverse, incertitudini și provocări semnificative care vor avea un impact de durată asupra dezbaterilor din lunile următoare.