Rezistența femeilor: eroine uitate ale național-socialismului!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 9 iulie 2025, experții din Saarbrücken vor discuta despre rezistența și deportarea femeilor sub național-socialism.

Am 9. Juli 2025 diskutieren Experten in Saarbrücken über den Widerstand und die Deportation von Frauen im Nationalsozialismus.
Pe 9 iulie 2025, experții din Saarbrücken vor discuta despre rezistența și deportarea femeilor sub național-socialism.

Rezistența femeilor: eroine uitate ale național-socialismului!

Pe 9 iulie 2025, la Saarbrücken va avea loc un eveniment important pe tema rezistenței și deportării femeilor sub național-socialism. Evenimentul, organizat de Centrul Franței de la Universitatea Saarland, Institut d’Etudes Françaises, Goethe-Institut Nancy și Université de Lorraine, va avea loc la ora 18:30. la Villa Europa, Kohlweg 7, 66123 Saarbrücken. Aceasta este următoarea ediție a evenimentelor Tête-à-tête, care promovează dialogul între vorbitori din Germania și Franța. Profesorul Anne-Sophie Donnarieix de la Universitatea Saarland va modera evenimentul.

Panelul include Caroline François, istoric și șef al programului la „Office national des combattants et des victimes de guerre”, și Mechtild Gilzmer, profesor de studii romantice la Saarbrücken. Evenimentul va avea loc atât în ​​franceză, cât și în germană. Cei interesați au posibilitatea de a se înscrie până pe 7 iulie folosind un formular online de pe site-ul France Center. Pentru mai multe informații despre acest eveniment și alte oferte ale Centrului Franței, vizitați site-ul web Aici fi vizitat.

Femeile în rezistență

Rolul femeilor în rezistența împotriva național-socialismului a fost complex și adesea subreprezentat. Multe dintre aceste femei proveneau din casele socialiste sau erau active în grupuri de tineret comuniste. În ciuda contribuțiilor lor semnificative, ei au rămas mult timp în umbră în politica de amintire a Republicii Federale Germania. Angajamentul lor contrazicea imaginea femeii de la acea vreme, propagată de Adolf Hitler, conform căreia femeile ar trebui înainte de toate să fie frumoase și să nască copii. Această viziune asupra lumii nu a dispărut odată cu sfârșitul național-socialismului și a avut o influență de durată asupra percepției rezistenței.

Un exemplu exemplar este Hedwig Porschütz, care a salvat evreii persecutați prin tranzacții cu alimente pe piața neagră. În ciuda faptelor sale, cererea ei de recunoaștere ca persoană persecutată politic a fost respinsă și a trebuit să execute o pedeapsă cu închisoarea pentru așa-numitele „crime economice de război”. Alte femei notabile precum Maria Terwiel, Mildred Harnack și Libertas Schulze-Boysen mărturisesc rolul important, dar adesea nerecunoscut, pe care l-au jucat femeile în rezistență.

Moștenirea rezistenței

La Berlin, de exemplu, „Capela Roșie” era un grup liber de rezistenți, care includea și multe femei. Acest grup a documentat crimele naziste și i-a ajutat pe cei persecutați furnizând carnete de rație. Cu toate acestea, după descoperirea lor, eforturile lor au fost reinterpretate de naziști, care i-au calomniat ca spioni pentru Uniunea Sovietică. Din cei aproximativ 150 de membri ai „Bandei Roșii”, peste 50, inclusiv 19 femei, au fost uciși.

În RDG, luptătorii de rezistență au experimentat un alt tip de apreciere, în timp ce în Republica Federală au fost adesea stigmatizați ca „trădători”. Manfred Roeder i-a descris drept „trădători și spioni comuni”. În ultimii ani, însă, s-a observat o schimbare de gândire. Multe dintre aceste femei sunt acum recunoscute public, fie că denumesc școli, străzi sau piețe. Poveștile lor sunt din ce în ce mai documentate pe CV-uri online și pe blocaje, oferind o reamintire potrivită despre curajul lor.

Evenimentul viitor privind rezistența și deportarea femeilor sub național-socialism reprezintă un pas important în creșterea gradului de conștientizare a acestor contribuții cruciale și menținerea vie a memoriei eroinelor adesea uitate ale erei naziste. Discursul despre rolul femeilor în rezistență continuă să fie relevant și necesar pentru a înțelege întreaga amploare a rezistenței la un regim totalitar.