Suche
Mein Konto
Cum recunosc roboții sentimentele: studiul arată noi moduri de comunicare!
Creați o scurtă meta-descriere pentru un articol despre „UNI Chemniz”, în germană. Articolul conține următorul conținut: „
Astăzi este 15 septembrie 2025
Data: 15 septembrie 2025 - Sursa 1 ():
- Studiul realizat de Universitatea de Tehnologie Chemnitz examinează conversațiile dintre oameni și roboți.
- Scop: Aflați dacă oamenii vorbesc diferit roboților decât altor persoane.
- Echipa interdisciplinară din neurorobotică și lingvistică a efectuat experimente.
- Experiment: brațul robotizat uman și industrial cu funcții vocale construiesc împreună un raft IKEA simplu.
- Echipele au fost înregistrate în timpul sarcinii, conversațiile au fost transcrise și analizate.
- Rezultate:
- În echipele pur umane au existat mai multe afirmații, explicații și întrebări.
- Robotul a primit instrucțiuni mai directe.
- Au existat aproape la fel de multe declarații emoționale în echipele om-robot ca și între oameni (de exemplu, „Te descurci bine.”).
- A fost publicat studiul „acces deschis” pentru a ajunge la un public mai larg.
- Podcast „Linguistics Behind the Scenes” publicat pentru a comunica subiectele de cercetare într-un mod general ușor de înțeles.
- Cel mai recent episod de podcast acoperă inteligența artificială și studiul roboților.
- Publicare: Coelho, Kaden, Beccard, Röhrbein & Sanchez-Stockhammer. 2025. "Încă un pic. În sus. Bine, oprește-te." Proceedings of the Human and Computer 2025 (MuC '25), 465-470. DOI:
- Episodul podcast disponibil pe YouTube, Spotify și podcasturi Apple.
- Contact: Prof. Dr. Christina Sanchez-Stockhammer, telefon +49 (0)371 531-32444, e-mail christina.sanchez@phil.tu-chemnitz.de.
Sursa 2 ():
- Studiu realizat de dr. Katha Klüber. investighează influența vorbirii emoționale a roboților asupra percepției abilităților lor sociale și emoționale.
- Titlul studiului: „Caracteristicile vorbirii care intensifică afectul pentru comunicarea robotică”.
- Studiul a fost publicat ca articol evidențiat în Science Robotics.
- Rezultatele arată că vorbirea emoțională și intonația expresivă influențează percepția umană asupra roboților.
- Efect deosebit de pronunțat asupra agenților cu aspect tehnic, unde comunicarea afectivă poate crește acceptarea socială.
- Studiul contribuie la dezvoltarea în continuare a sistemelor robotice bazate pe voce pentru a face utilizarea lor mai intuitivă și mai acceptabilă.
- Studiul complet este disponibil în acces deschis.
Sursa 3 ():
- Au existat evoluții semnificative în domeniul inteligenței artificiale (AI) în ultimele luni.
- Lansarea ChatGPT și anunțurile altor giganți ai tehnologiei au crescut interesul pentru modelele lingvistice.
- Atenția acordată problemelor AI a crescut odată cu anunțul și lansarea GPT-4.
- Modelele de limbaj ar putea fi, de asemenea, importante pentru robotică.
- Un grup de cercetare de la Google și TU Berlin a prezentat modelul lingvistic Palm-E, care este combinat cu un model vizual.
- Palm-E permite unui robot cu braț de prindere și cameră să emită comenzi precum „Adu-mi chipsurile de orez din sertar”. să efectueze și să reacționeze la schimbările din mediu.
- Interacțiunea dintre oameni și mașini s-ar putea schimba, deoarece oamenii interacționează adesea cu mașinile în mod diferit decât cu alți oameni.
- Dezvoltatorii iau decizii pentru ca modelele lingvistice să pară mai umane, de ex. prin utilizarea emoji-urilor sau întârzierea apariției răspunsurilor.
- A fost organizat un briefing de presă pentru a discuta aspecte legate de cercetare și dezvoltare în modelele de limbaj, robotică și interacțiunea om-mașină.
- Subiectele de briefing includ:
- Următorii pași în cercetarea și aplicarea modelelor de limbaj.
- Posibilitati de crestere a dimensiunii si performantelor modelelor.
- Combinarea modelelor lingvistice cu sistemele de cercetare.
- Progrese în robotică prin modele de limbaj.
- Capabilități emergente ale modelelor lingvistice care nu au fost instruite în mod explicit.
- Interacțiuni viitoare între oameni și mașini.
- Efectele psihologice ale acestor interacțiuni asupra oamenilor.
- Cercetătorii au răspuns la întrebări într-un briefing de presă virtual de 50 de minute.
„. Nu adăugați titlul la începutul conținutului creat. Scrieți-l ca și cum doriți să informați cititorii despre cine, ce, când, unde, de ce și cum. Nu depășiți 120 de caractere. Stil: Mențineți un nivel profesional de formalitate potrivit pentru un ziar, dar evitați limbajul excesiv de complex pentru a vă asigura că conținutul este accesibil unui public larg. În timp ce păstrați tonul profesional, folosiți captivant limbaj pentru a capta interesul cititorului fără a senzaționaliza. Răspundeți în text simplu fără a pune meta-descrierea între ghilimele. Extras:
Astăzi este 15 septembrie 2025
Data: 15 septembrie 2025 - Sursa 1 ():
- Studiul realizat de Universitatea de Tehnologie Chemnitz examinează conversațiile dintre oameni și roboți.
- Scop: Aflați dacă oamenii vorbesc diferit roboților decât altor persoane.
- Echipa interdisciplinară din neurorobotică și lingvistică a efectuat experimente.
- Experiment: brațul robotizat uman și industrial cu funcții vocale construiesc împreună un raft IKEA simplu.
- Echipele au fost înregistrate în timpul sarcinii, conversațiile au fost transcrise și analizate.
- Rezultate:
- În echipele pur umane au existat mai multe afirmații, explicații și întrebări.
- Robotul a primit instrucțiuni mai directe.
- Au existat aproape la fel de multe declarații emoționale în echipele om-robot ca și între oameni (de exemplu, „Te descurci bine.”).
- A fost publicat studiul „acces deschis” pentru a ajunge la un public mai larg.
- Podcast „Linguistics Behind the Scenes” publicat pentru a comunica subiectele de cercetare într-un mod general ușor de înțeles.
- Cel mai recent episod de podcast acoperă inteligența artificială și studiul roboților.
- Publicare: Coelho, Kaden, Beccard, Röhrbein & Sanchez-Stockhammer. 2025. "Încă un pic. În sus. Bine, oprește-te." Proceedings of the Human and Computer 2025 (MuC '25), 465-470. DOI:
- Episodul podcast disponibil pe YouTube, Spotify și podcasturi Apple.
- Contact: Prof. Dr. Christina Sanchez-Stockhammer, telefon +49 (0)371 531-32444, e-mail christina.sanchez@phil.tu-chemnitz.de.
Sursa 2 ():
- Studiu realizat de dr. Katha Klüber. investighează influența vorbirii emoționale a roboților asupra percepției abilităților lor sociale și emoționale.
- Titlul studiului: „Caracteristicile vorbirii care intensifică afectul pentru comunicarea robotică”.
- Studiul a fost publicat ca articol evidențiat în Science Robotics.
- Rezultatele arată că vorbirea emoțională și intonația expresivă influențează percepția umană asupra roboților.
- Efect deosebit de pronunțat asupra agenților cu aspect tehnic, unde comunicarea afectivă poate crește acceptarea socială.
- Studiul contribuie la dezvoltarea în continuare a sistemelor robotice bazate pe voce pentru a face utilizarea lor mai intuitivă și mai acceptabilă.
- Studiul complet este disponibil în acces deschis.
Sursa 3 ():
- Au existat evoluții semnificative în domeniul inteligenței artificiale (AI) în ultimele luni.
- Lansarea ChatGPT și anunțurile altor giganți ai tehnologiei au crescut interesul pentru modelele lingvistice.
- Atenția acordată problemelor AI a crescut odată cu anunțul și lansarea GPT-4.
- Modelele de limbaj ar putea fi, de asemenea, importante pentru robotică.
- Un grup de cercetare de la Google și TU Berlin a prezentat modelul lingvistic Palm-E, care este combinat cu un model vizual.
- Palm-E permite unui robot cu braț de prindere și cameră să emită comenzi precum „Adu-mi chipsurile de orez din sertar”. să efectueze și să reacționeze la schimbările din mediu.
- Interacțiunea dintre oameni și mașini s-ar putea schimba, deoarece oamenii interacționează adesea cu mașinile în mod diferit decât cu alți oameni.
- Dezvoltatorii iau decizii pentru ca modelele lingvistice să pară mai umane, de ex. prin utilizarea emoji-urilor sau întârzierea apariției răspunsurilor.
- A fost organizat un briefing de presă pentru a discuta aspecte legate de cercetare și dezvoltare în modelele de limbaj, robotică și interacțiunea om-mașină.
- Subiectele de briefing includ:
- Următorii pași în cercetarea și aplicarea modelelor de limbaj.
- Posibilitati de crestere a dimensiunii si performantelor modelelor.
- Combinarea modelelor lingvistice cu sistemele de cercetare.
- Progrese în robotică prin modele de limbaj.
- Capabilități emergente ale modelelor lingvistice care nu au fost instruite în mod explicit.
- Interacțiuni viitoare între oameni și mașini.
- Efectele psihologice ale acestor interacțiuni asupra oamenilor.
- Cercetătorii au răspuns la întrebări într-un briefing de presă virtual de 50 de minute.
„. Nu adăugați titlul la începutul conținutului creat. Scrieți-l ca și cum doriți să informați cititorii despre cine, ce, când, unde, de ce și cum. Nu depășiți 120 de caractere. Stil: Mențineți un nivel profesional de formalitate potrivit pentru un ziar, dar evitați limbajul excesiv de complex pentru a vă asigura că conținutul este accesibil unui public larg. În timp ce păstrați tonul profesional, folosiți captivant limbaj pentru a capta interesul cititorului fără a senzaționaliza. Răspundeți în text simplu fără a pune meta-descrierea între ghilimele. Extras:
Cum recunosc roboții sentimentele: studiul arată noi moduri de comunicare!
Un studiu actual al Universitatea de Tehnologie Chemnitz se ocupă de comunicarea dintre oameni și roboți. Scopul cercetării este de a afla dacă interacțiunile cu roboții sunt diferite de cele cu alte persoane. O echipă interdisciplinară formată din experți în neurorobotică și lingvistică a efectuat diverse experimente.
Ca parte a unui experiment, oamenii și un braț robot industrial cu funcții vocale au lucrat împreună pentru a construi un raft simplu IKEA. Interacțiunile au fost înregistrate, transcrise și analizate. Rezultatele arată diferențe izbitoare: în echipele umane, au fost observate declarații, explicații și întrebări mai utile, în timp ce robotul a primit în principal instrucțiuni directe. Interesant este că au existat aproape la fel de multe expresii emoționale în echipele uman-robot ca și în echipele întregi umane, cu exemple precum „Te descurci bine”.
Comunicare emoțională și robotică
În paralel cu aceste constatări, un studiu realizat de Kim Klüber, Katharina Schwaiger și Prof. Dr. Linda Onnasch la Universitatea Tehnică din Berlin a examinat influența designului limbajului emoțional asupra percepției roboților. Studiul, intitulat „Caracteristicile vorbirii care îmbunătățesc efectele pentru comunicarea robotică”, a fost publicat ca articol evidențiat în Science Robotics.
Rezultatele demonstrează că vorbirea emoțională și intonația expresivă pot întări percepția umană asupra roboților. Acest efect a fost deosebit de pronunțat pentru agenții cu aspect tehnic, unde comunicarea afectivă ar putea crește semnificativ acceptarea socială a mașinilor. Acest lucru contribuie la dezvoltarea în continuare a sistemelor robotizate bazate pe voce, cu scopul de a face utilizarea acestora mai intuitivă și mai acceptabilă pentru utilizatori.
Modele de limbaj în robotica interactivă
Discuția despre interacțiunea mai umană dintre oameni și mașini este condusă de progresele inteligenței artificiale. În ultimele luni, modelele lingvistice precum ChatGPT și GPT-4 au câștigat un interes din ce în ce mai mare. Un briefing de presă de la Science Media Center a evidențiat potențialele aplicații ale acestor modele în robotică.
Un exemplu în acest sens este modelul de limbaj Palm-E, dezvoltat de un grup de cercetare de la Google în colaborare cu TU Berlin. Le permite roboților să răspundă la comenzi vocale complexe, cum ar fi „Adu-mi chipsurile de orez din sertar”. Astfel de evoluții schimbă în mod semnificativ natura interacțiunii dintre oameni și mașini. Dezvoltatorii folosesc măsuri direcționate pentru a face modelele lingvistice mai umane, de exemplu prin utilizarea emoji-urilor sau a răspunsurilor întârziate.
Un briefing de presă virtual de 50 de minute a abordat întrebări despre următorii pași în cercetare, integrarea modelelor lingvistice în sistemele de cercetare și efectele acestora asupra comunicării interpersonale.
Pentru mai multe informații vizitați Site-ul web al Universității de Tehnologie Chemnitz sau contactați Prof. Dr. Christina Sanchez-Stockhammer la +49 (0)371 531-32444 sau prin e-mail la christina.sanchez@phil.tu-chemnitz.de.