Conferința de la Kiel 2025: Oamenii de știință discută despre schimbări și provocări

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Conferința Kiel 2025 la CAU începe pe 24 martie cu peste 350 de participanți la schimbările sociale și ecologice.

Die Kiel Conference 2025 an der CAU startet am 24. März mit über 350 Teilnehmenden zu sozialen und ökologischen Veränderungen.
Conferința Kiel 2025 la CAU începe pe 24 martie cu peste 350 de participanți la schimbările sociale și ecologice.

Conferința de la Kiel 2025: Oamenii de știință discută despre schimbări și provocări

De luni, 24 martie, va avea loc la Universitatea Christian Albrechts din Kiel (CAU) „Conferința „Kiel 2025” internațională. Peste 350 de cercetători și studenți din diferite domenii științifice vor lua parte la această conferință importantă. Conferința este dedicată temei „Dimensiunile schimbărilor sociale, ecologice și culturale în societățile trecute” și își propune să discute și să prezinte rezultatele cercetărilor actuale privind schimbările sociale și adaptările de mediu. Președintele conferinței este Prof. Dr. Johannes Müller de la Institutul de Preistorie și Protoistorie al CAU.

Programul conferinței acoperă o varietate de domenii tematice, cum ar fi schimbările climatice, schimbările sociale, identitățile, migrația, metodele arheologice, inovațiile digitale și arheologia maritimă și peisajului. Un punct culminant special este masa rotundă pe tema „Sexismul în arheologie”, care este susținută de o expoziție însoțitoare a organizației Archéo-Éthique. În plus, o a doua expoziție intitulată „Totul rămâne diferit” va prezenta rezultatele a opt ani de cercetare în Centrul de Cercetare Colaborativă 1266. Conferința va include și o sesiune specială pentru studenți pentru promovarea tinerilor oameni de știință.

Acordarea Premiului Johanna Mestorf

Un alt aspect important al Conferinței de la Kiel este acordarea Premiului Johanna Mestorf. Acest premiu este acordat pentru disertații remarcabile în domeniul cercetării socio-ecologice și este dotat cu 3.000 de euro. Johanna Mestorf a fost o pionieră în domeniul său și prima femeie director de muzeu și una dintre primele femei profesor din Germania. Acest premiu ajută la recunoașterea abordărilor inovatoare de cercetare și a excelenței științifice.

Conferința de la Kiel este unul dintre cele mai mari evenimente științifice din zona de limbă germană care se ocupă de conexiunile de mediu și sociale din trecut. Conferința este organizată de Centrul de Cercetare Colaborativă 1266 și Cluster of Excellence ROOTS, ca parte a Academiei Johanna Mestorf de la CAU.

Cultura discursului științific și încredere

Într-un context mai larg, cultura discursului științific din Germania este caracterizată de o încredere socială considerabilă. Conform sondajelor actuale, 62% dintre germani au „complet” încredere în semnificația și validitatea descoperirilor științifice. În plus, 69% dintre respondenți consideră că deciziile politice ar trebui să se bazeze pe cunoștințele științifice. Profesorii universitari se bucură de un nivel ridicat de încredere, în timp ce politicienii și jurnaliștii primesc mult mai puțină încredere.

Știința din Germania rămâne comparativ independentă, ceea ce duce la acest nivel ridicat de încredere. Țara se află pe primul loc în Indexul Libertății Academice (AFI), care compară libertatea academică în aproximativ 180 de țări. Cu toate acestea, există o dezbatere publică cu privire la posibilele amenințări la adresa libertății academice, care este vizibilă în cererile de interdicții, solicitările de boicotare și amenințările la adresa oamenilor de știință. Corectitudinea politică și avertismentele declanșatoare sunt aspecte care sunt percepute ca potențiale amenințări la adresa autonomiei oamenilor de știință.

Libertatea științifică este ancorată în articolul 5 paragraful 3 din Legea fundamentală și este considerată esențială pentru aflarea adevărului în știință. Discursurile științifice sunt caracterizate de principii precum universalismul, dezinteresul și scepticismul organizat. Oamenii de știință trebuie să lase deoparte preferințele personale și pasiunile politice în discursul lor pentru a asigura o dezbatere constructivă.

Având în vedere viitoarea Conferință de la Kiel, este clar că atât dialogul științific, cât și acceptarea socială a descoperirilor științifice sunt de o importanță centrală pentru a face față în mod eficient provocărilor schimbărilor sociale și ecologice. Pentru mai multe informații despre conferință și cultura discursului științific, vă rugăm să consultați raportarea de uni-kiel.de, tu-darmstadt.de şi bpb.de referit.