Max Weber Kolleg salută noi bursieri: Cercetare pentru un viitor mai bun!
Pe 7 aprilie 2025, Max Weber Kolleg primește noi bursieri cu proiecte de cercetare privind religie și urbanism la Universitatea din Erfurt.

Max Weber Kolleg salută noi bursieri: Cercetare pentru un viitor mai bun!
Pe 7 aprilie 2025, Max Weber Kolleg de la Universitatea din Erfurt își urează bun venit noilor colegi și colegi pentru semestrul de vară 2025. Sub conducerea lui Susanne Rau și Jörg Rüpke, grupul de cercetare al colegiului „Religie și urbanitate” a lansat o serie de proiecte importante. Acestea urmăresc să exploreze relațiile complexe dintre religie și viața urbană.
Printre noii bursieri se numără Irene Becci, care lucrează la tema „O carieră sau un munte sacru? Despre relația cu natura în contextul urbanizării”. Bärbel Beinhauer-Köhler, pe de altă parte, examinează rolul zidurilor și fortificațiilor în contextul pluralității religioase și al realităților economice din Evul Mediu cu proiectul său „Zidurile și fortificațiile în Cairo medieval”. Alte proiecte semnificative includ perspectiva Mariei Ciesla asupra „microistoriei coexistenței” dintre evrei și creștini în orașul preindustrial Slutsk și analiza lui Francesco Ferrari asupra conceptului de kibbutz al lui Martin Buber.
Schimb științific și abordări interdisciplinare
De asemenea, activă în grupul de cercetare colegial este Agnes Flora, care cercetează suprapuneri renumite ale gândirii religioase din perioada modernă timpurie la Cluj. Espita Halder examinează complexul Karbala și drepturile șiiților asupra spațiilor urbane din Kolkata și Dhaka. Eduard Iricinschi se ocupă de tehnologiile urbane și de rețelele de credințe maniheice din antichitate târziu. Richard Lim examinează legătura dintre dualismul religios și urbanitate în Occidentul roman. Silke Steets și Martin Wallraff se ocupă de reconstrucția urbană și de transformările creștinismului ca parte a proiectelor lor.
Birgit Schäbler va lucra ca cercetător asociat în grupul de cercetare Filosofie Socială și Teoria Socială privind Studiile Sudului Global. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece termenul „Sud global” se referă la țări cu un trecut colonial, adesea asociate cu niveluri ridicate de sărăcie și informalitate. Tare Cercetarea Oxford „Sudul Global” este regiunea cu cea mai rapidă urbanizare din lume. Se estimează că până în 2025, aproximativ 3,75 miliarde de oameni vor trăi în zonele urbane din Sudul Global.
Cercetare în context internațional
Peter Gottschalk este la Centrul Merian ICAS:MP din Delhi și cercetează „Dimensiunile emoționale ale rapoartelor de ziare britanice și americane despre musulmani și hinduși, 1798–1809”. Opera sa se referă la interacțiunile culturale modelate de istoria colonială și urbanizare.
Mai mult, Școala Internațională de Absolvent „Resonant Self-World Relations” primește doi noi doctoranzi, Steen Lybke și Nicole Navratil. În disertația sa, Lybke examinează „Ecoteologia scandinavă într-o perspectivă internațională”, în timp ce Navratil se ocupă de autoprezentarea femeilor lideri ai partidelor naționaliste din Europa. În domeniul special de cercetare „Schimbarea structurală în proprietate” Cinnamon Ducasse tratează tema „Proprietatea ambiguă: de la Antichitatea târzie până la Evul Mediu”.
Proiectele de cercetare ca parte a Grantului avansat ERC „(De)Colonizing Sharia?” condus de Irene Schneider arată cât de divers este spectrul tematic, care este inspirat de provocările globale actuale. Lena-Maria Möller este dedicată tranziției juridice și judiciare în Qatar atât înainte, cât și după colonizare.
Hartmut Rosa și Jörg Rüpke, directorii Max Weber Kolleg, sunt mulțumiți de schimbul interdisciplinar cu oameni de știință din țară și din străinătate. Aceste noi abordări ale cercetării reflectă nu numai interfețele dintre religie și urbanitate, ci și schimbările sociale, economice și de mediu complexe care au loc în contextele urbane ale Sudului Global.
Dezbaterea despre natura orașelor și viața urbană din sudul global devine din ce în ce mai relevantă. Aceste procese de urbanizare nu duc doar la o creștere a mega-orașelor, ci și la o complexitate tot mai mare a poverii bolii, a condițiilor de viață și a structurilor sociale. Schimbările climatice reprezintă o provocare suplimentară care este luată în considerare și în cercetările actuale. Combinația dintre inegalitatea socială și transformările urbane este adesea văzută ca una dintre cele mai mari provocări ale viitorului. Mai multe informații despre aceste evoluții pot fi găsite la Institutul German pentru Politica de Dezvoltare.