Noua prelegere: Cum creierul deschide calea către AI inteligentă!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Wolf Singer discută despre neuroștiință și inteligența artificială într-o prelegere la Universitatea Bauhaus din Weimar pe 27 mai 2025.

Wolf Singer diskutiert Neurowissenschaften und KI in einem Vortrag an der Bauhaus-Universität Weimar am 27. Mai 2025.
Wolf Singer discută despre neuroștiință și inteligența artificială într-o prelegere la Universitatea Bauhaus din Weimar pe 27 mai 2025.

Noua prelegere: Cum creierul deschide calea către AI inteligentă!

Wolf Singer, un renumit om de știință german și fost director la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului, este intens interesat de modul în care funcționează creierul natural în comparație cu sistemele computerizate. Scopul cercetării sale este de a determina dacă funcționarea sistemelor informatice poate folosi principii analogice pentru a dezvolta inteligența artificială (AI). În acest context, el examinează în special funcționalitatea rețelelor neuronale profunde (DNN) și a modelelor de limbaj mari (LLM), cum ar fi ChatGPT.

DNN-urile sunt rețele neuronale artificiale complexe care sunt capabile să facă față sarcinilor solicitante, de exemplu în recunoașterea imaginilor sau jocul de șah și Go. LLM-urile, pe de altă parte, inclusiv ChatGPT, folosesc cantități mari de text pentru a înțelege limbajul și a face inferențe. În ciuda progreselor tehnologice, cercetările lui Singer sugerează că există diferențe fundamentale între sistemele artificiale și cele naturale:

Diferențele fundamentale

  • Künstliche Systeme verlassen sich auf digitale Signale und verarbeiten Informationen seriell innerhalb hierarchischer Architekturen.
  • Natürliche Systeme hingegen verwenden analoge Signale, die parallel in einem stark vernetzten und flach hierarchischen Format bearbeitet werden.
  • Ein markanter Unterschied ist die Dynamik: Während künstliche Systeme statisch arbeiten, zeichnen sich natürliche Systeme durch ein hochdynamisches Verhalten aus, das rhythmische Schwingungen und komplexe Interferenzmuster aufweist.

Simulările au arătat că aceste proprietăți dinamice reprezintă o strategie de calcul eficientă și ar putea oferi avantaje similare calculatoarelor cuantice. Descoperirile din munca lui Singer ar putea ajuta la dezvoltarea sistemelor AI eficiente din punct de vedere energetic, care se bazează pe modul în care funcționează creierul uman. Acest lucru se referă și, printre altele, la Teoria Legăturii Temporale, care descrie modul în care oscilațiile neuronale sincronizate permit diferitelor regiuni ale creierului să perceapă în mod coerent. Abordarea interdisciplinară a lui Singer combină neuroștiința cu informatica și ar putea fi crucială pentru viitorul AI.

Marți, 27 mai 2025, la ora 19.00, Wolf Singer va susține o prelegere publică intitulată „Oscilații, valuri și interferențe. Lingua franca a cortexului cerebral” în sala luminator a clădirii principale a Universității Bauhaus din Weimar, ca parte a seriei de evenimente „Discuții Sonic”. Tema actuală a serialului este ritmul, sunetul și vindecarea și, astfel, aruncă o privire interesantă asupra relației dintre oameni și tehnologie.

Perspectiva lui Henning Beck

Henning Beck, un neuroștiință la fel de proeminent și autor de best-seller, subliniază diferențele dintre inteligența umană și AI în interviul său actual. Beck abordează crearea gândurilor și subliniază diferențele în moduri de gândire. În timp ce sistemele AI precum ChatGPT analizează datele și generează probabilități externe pentru rezultate, oamenii deseori încep cu o intenție conștientă și gândesc în imagini și modele.

Analiza lui Beck arată că oamenii folosesc limbajul ca o expresie a ideilor preexistente, în timp ce modelele AI se bazează pe predicția cuvintelor. Un avantaj cheie al creierului uman este capacitatea sa de a se ocupa de aspecte nemăsurabile, cum ar fi relațiile și deciziile creative. Având în vedere provocările de astăzi, Beck vede nevoia ca indivizii să gândească independent și critic pentru a înțelege și controla în mod specific influența AI.

În argumentul său, Beck subliniază că sistemele AI sunt deosebit de eficiente atunci când procesează cantități mari de date, dar își ating limitele atunci când vine vorba de noi probleme. Din punct de vedere istoric, noile tehnologii nu au dus la șomaj în masă, ci au creat noi oportunități de angajare. El pledează pentru a vedea AI ca pe un instrument care câștigă valoare prin interacțiunea umană și recomandă promovarea stilurilor de conducere orientate spre viitor, care pun accent pe curajul și deschiderea către noile tehnologii.