Viitorul industriei: transformare în loc de oprire!

Viitorul industriei: transformare în loc de oprire!

Producția industrială se confruntă cu o schimbare fundamentală. Profesorul Thomas Bauernhansl, șeful Institutului pentru producție industrială și operațiuni în fabrici (IFF) de la Universitatea din Stuttgart, subliniază urgența transformării într-un podcast recent. El subliniază că viitorul nu trebuie conceput doar digital, ci și biologic. Sustenabilitatea joacă un rol cheie și este recunoscută ca un motor necesar al inovației, în timp ce eficiența singură nu mai este suficientă pentru a face față provocărilor timpului nostru. Acest lucru a fost clarificat și în discuțiile despre modelele economice circulare și noile materiale. Bauernhansl face apel la gândirea sistemică, care este văzută ca o bază esențială pentru o schimbare eficientă.

Ca parte a evoluțiilor actuale, studiul „Transformare industrială” al Institutului Fraunhofer pentru Inginerie Industrială și Organizare IAO descrie că crearea de valoare industrială este sub presiune din cauza crizelor globale, a schimbărilor tehnologice și a cererilor tot mai mari de durabilitate. Scopul studiului este de a oferi companiilor orientare și abordări metodologice pentru crearea de valoare durabilă. Accentul este pus pe conceptul de guvernanță a transformării industriale, care servește ca un cadru structural pentru a planifica și controla sistematic procesele de schimbare.

Guvernarea ca cheie a transformării

Dr. Moritz Hämmerle, șeful domeniului de cercetare „Inginerie cognitivă și producție” de la Fraunhofer IAO, explică că transformarea nu trebuie înțeleasă doar ca un pas către o nouă tehnologie, ci ca o realiniere fundamentală a organizațiilor înseși. Guvernanța se dovedește a fi un instrument relevant pentru planificare, care ia în considerare toate resursele, procesele și strategiile. Se asigură că modelele existente de creare a valorii sunt înlocuite cu modele de operare inovatoare și noi strategii de afaceri.

Necesitatea acestor abordări devine și mai clară atunci când se ia în considerare potențialul economic al economiei circulare, care a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani. Aceasta include aspecte precum reducerea resurselor, extinderea utilizării și reciclarea. Definiția așa-numitelor „zece R” (Refuzați, Regândiți, Reduceți, Reutilizați, Reparați, Renovați, Remanufacturați, Reutilizați, Reciclați, Recuperați) oferă o abordare direcționată a implementării acestor principii în companii. Conform Raportului Deloitte și Circle Economy Global Circularity Gap Report 2023, ponderea economiei circulare în economia globală este de doar 7,2%, în scădere față de 9,1% în 2018.

Rolul universităților și start-up-urilor

Bauernhansl subliniază, de asemenea, rolul central al universităților și al start-up-urilor în modelarea acestei transformări. Aceste instituții nu sunt doar purtătoare de idei și tehnologii inovatoare, ci și pionieri în reforma educațională necesară pentru a pregăti următoarea generație pentru provocările industrializării. În vremurile care se mișcă rapid astăzi, este esențial pentru companii să afle cum pot motiva oamenii să modeleze în mod activ schimbarea - deoarece curajul și capacitatea de a face față complexității sunt premise fundamentale pentru succes.

În general, transformarea industrială necesită o regândire a modului în care companiile proiectează procesele economice. Este esențial să urmărim crearea de valoare rezistentă, eficientă și durabilă pe termen lung. Toți actorii – companii, guverne, investitori și consumatori – sunt chemați să recunoască potențialul economiei circulare și să modeleze în mod activ tendința.