Femeile în știință: de ce vizibilitatea continuă să sufere

Femeile în știință: de ce vizibilitatea continuă să sufere

Rapoartele pe subiecte științifice sunt adesea dominate de bărbați, așa cum arată un studiu recent al Institutului de Tehnologie din Karlsruhe (KIT). Acest studiu al vizibilității femeilor în reportajele mass-media pe subiecte de risc științific arată că femeile de știință sunt citate doar în 18% din cazuri. Proporția femeilor din domeniile de cercetare examinate este de aproximativ 31 la sută. Acest lucru evidențiază o discrepanță semnificativă între reprezentarea reală a femeilor în știință și vizibilitatea lor în mass-media. În ciuda acestei subreprezentări, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a discriminării directe prin rutinele de selecție jurnalistică. Mai degrabă, rezultatele arată că vizibilitatea media depinde în mare măsură de poziția ierarhică, productivitate și influența cercetării.

Acest studiu se bazează pe analiza a 4.860 de articole din patru mass-media germane de top care au fost publicate între 1995 și 2020. Acesta examinează opt subiecte de risc legate de știință, cum ar fi Ebola, glifosatul și COVID-19. Aproximativ 1.800 de oameni de știință au fost înregistrați și codificați sistematic. Rezultatele ilustrează faptul că femeile au adesea mai puține șanse să ocupe poziții de vârf și să obțină scoruri mai mici de publicare și reputație. Subreprezentarea femeilor de știință reflectă inegalități structurale în sistemul științific și arată că jurnalismul nu numai că reflectă ierarhiile academice, ci și le întărește fără a le promova activ.

Conducta care prezintă scurgeri și consecințele acesteia

Discrepanța dintre numărul bărbaților și femeilor din știință este, de asemenea, întărită de fenomenul „conductei scurge”. În Germania, femeile sunt acum bine educate, dar cota lor din universități scade pe măsură ce avansează pe scara carierei academice. Potrivit Ministerului Federal al Cercetării, Tehnologiei și Spațiului (BMFTR), proporția femeilor după cariera academică este următoarea: 46% dintre studenții doctoranzi sunt femei, doar 36% dintre candidații postdoctorali și doar 29% dintre profesori.

Pentru a contracara acest lucru, BMFTR a lansat diverse inițiative. Aceasta include, de asemenea, programul de femei profesor, care servește ca instrument central pentru promovarea egalității în universități. A patra fază a programului a fost începută în 2023 și se desfășoară până în 2030, cu un volum de finanțare de 320 de milioane de euro. Alte măsuri includ modelul în cascadă din 2011, care asigură că proporția de femei la fiecare nivel de carieră este cel puțin egală cu nivelul anterior.

Provocări și oportunități pentru femei în știință

În ciuda acestor progrese, realitatea este că femeile din știință se confruntă încă cu numeroase provocări. Din punct de vedere istoric, acestea au fost adesea ignorate în mod sistematic și nu denumite. Chiar și acum, multe femei au dificultăți în a-și găsi vocea auzită și crezută. Profesorul Elke Wolf de la Universitatea de Științe Aplicate din München subliniază că practicile și stereotipurile specifice genului dezavantajează femeile la subiecții MINT. Această percepție este descrisă de termenul „climă rece”, care reprezintă o atmosferă de lucru neprimitoare pentru femeile din domeniile dominate de bărbați.

Așa-numitul efect Mathilda arată că contribuțiile femeilor în știință sunt adesea mai puțin recunoscute. Aceasta este o problemă istorică care a afectat și femei de știință proeminente precum Lise Meitner și Rosalind Franklin. Acest lucru are și implicații financiare: profesoarele câștigă în medie cu 660 de euro mai puțin decât colegii lor bărbați la cel mai înalt nivel de salariu. Acest lucru arată că, în ciuda tuturor inițiativelor de promovare a egalității, mai sunt multe de făcut.

Promovarea vizibilității și a realizărilor femeilor în știință este crucială pentru demontarea stereotipurilor de gen. Inițiative precum „Diversity connects” au scopul nu numai de a crește egalitatea de șanse, ci și de a crește gradul de conștientizare cu privire la aspectele diferențiate de gen în cercetare. Oameni de știință precum Ylva Götberg, care a fost recunoscută ca un lider emergent în revista TIME, sunt modele importante care arată că merită să lupți pentru propria ta vizibilitate.

Pe scurt, se poate spune că vizibilitatea mass-media a femeilor în știință rămâne cu mult în urma numărului lor real. Inegalitățile structurale și dezavantajele pe care le experimentează femeile în sistemul științific continuă să fie o provocare care trebuie depășită. Atât educația, cât și finanțarea direcționată joacă un rol cheie în viitorul științei.

Pentru mai multe informații despre aceste subiecte, puteți vizualiza rapoartele de la KIT, BMFTR și analizele pe Tagesschau.de: KIT, BMFTR şi știri zilnice.