Declinul faptelor în politică: ce înseamnă asta pentru democrație?

Declinul faptelor în politică: ce înseamnă asta pentru democrație?

Într-un studiu cuprinzător, o echipă internațională de cercetare condusă de Clusterul de excelență „Politica inegalității” a examinat retorica politică în cadrul a opt milioane de discursuri ale Congresului SUA din 1879 până în 2022. Rezultatele arată o tendință îngrijorătoare: referirea la fapte în retorica politică a scăzut constant din 1970, dar acum este scăzută. Într-un mediu politic caracterizat de polarizare în creștere și inegalități economice, acesta este un indiciu al unei schimbări profunde în politica SUA. Ceea ce este deosebit de izbitor este că scăderea referințelor faptice în rândul republicanilor a fost mai accentuată din 2021, în timp ce, în același timp, productivitatea legislativă este în scădere.

Studiul, publicat în revista Nature Human Behavior, folosește metode de analiză asistată de computer pentru a evalua discursurile și a identifica cuvintele semnificative. Cercetătorii au identificat 49 de cuvinte cheie pentru limbajul bazat pe fapte și 35 pentru limbajul bazat pe intuiție. Un indicator nou dezvoltat, EMI („Evidence-Minus-Intuition”), cuantifică relația dintre cele două tipuri de retorică. O valoare EMI pozitivă indică o referință crescută la fapte, în timp ce o valoare negativă sugerează o părtinire față de convingerile personale.

Contextul politicii actuale din SUA

La două luni după ultimele alegeri din SUA, camerele Congresului se întrunesc pentru sesiunea lor constitutivă. Un punct cheie pe ordinea de zi va fi alegerea noului lider al Camerei Reprezentanților, actualul lider Mike Johnson, susținut de Donald Trump, luptând pentru realege. În Camera Reprezentanților, republicanii au o majoritate cu 220 din 435 de locuri, în timp ce Senatul a avut 53 de senatori republicani. Dacă apar conflicte repetate cu privire la numirile în Cabinet, care s-ar putea confrunta cu opoziție în Senat, acest lucru ar putea împiedica semnificativ agenda lui Trump din 2026. Aici dificultățile unui climat politic polarizant se amestecă cu provocările pe care le aduce o astfel de majoritate.

Un alt aspect al situației politice actuale este legea bugetară a Camerei Reprezentanților, care ar putea duce la posibile conflicte bugetare și posibile închideri. Anchetele Congresului pot juca un rol aici. Având în vedere polarizarea politică în creștere, compromisurile între tabere par din ce în ce mai dificile, ceea ce ridică provocări considerabile pentru instituțiile politice. Pentru a evita obstacolele legislative, Trump ar putea folosi și ordinele executive prezidențiale pentru a-și urmări obiectivele politice, deși astfel de măsuri sunt mai puțin sustenabile și pot fi retrase oricând de către succesori.

Rolul media digitală

Într-o perioadă în care rețelele sociale revoluționează știrile și canalele de comunicare, rolul pe care îl joacă în comunicarea politică este crucial. Rețelele sociale permit instituțiilor politice și guvernamentale să interacționeze direct cu o audiență de masă, iar un sistem media hibrid este în curs de dezvoltare. Într-un astfel de sistem, este crucial pentru politicieni precum Trump să folosească platformele digitale în mod eficient. Campania lui Trump din 2016 a marcat o schimbare în utilizarea de către actorii politici a rețelelor sociale prin utilizarea reclamelor direcționate bazate pe datele utilizatorilor.

În Germania, sondajele arată că tot mai mulți cetățeni își primesc în principal știrile online, ceea ce nu trece neobservat de partidele politice. Ei iau din ce în ce mai mult contact direct cu alegătorii mai tineri prin canale digitale. Comunicarea campaniei digitale este acum văzută ca o parte integrantă a strategiei politice, marketingul influențat și micromarketingul ies din ce în ce mai mult în prim-plan. Aceste tendințe duc la o reacție a partidelor tradiționale care luptă pentru voturi.

Pe scurt, retorica politică actuală din Congresul SUA nu se caracterizează doar printr-o abatere de la fapte, ci trebuie privită și în contextul mai larg al polarizării politice, al schimbărilor în comunicarea cu alegătorii și al rolului în creștere al rețelelor sociale. Acolo unde unii văd mass-media ca o sursă de dezinformare și fragmentare, pentru alții pot servi drept platforme pentru participarea și mobilizarea politică activă.