Femeile Kukama luptă pentru drepturi pentru râul vital Marañón!
Celia Fasabi Pizango a discutat despre drepturile naturii și râul Marañón ca subiect juridic la Universitatea din Passau.

Femeile Kukama luptă pentru drepturi pentru râul vital Marañón!
Pe 29 aprilie 2025, Celia Fasabi Pizango, membru al consiliului de administrație al organizației de femei Kukama din Peru, a vizitat Universitatea din Passau. Ea a fost însoțită de Miriam Torres López de la ONG Forum Solidaridad Perú. Vizita și discuțiile asociate au servit la schimbul de idei despre „Drepturile naturii”, un subiect care devine din ce în ce mai important în discuția actuală despre mediu la nivel mondial. Cu această ocazie, Fasabi a raportat despre rolul central al râului Marañón pentru comunitatea Kukama, care îl vede pe o ființă vie care oferă nu numai apă potabilă, ci și hrană.
Din păcate, Marañón este amenințat de numeroase deversări de petrol și poluare. Acest lucru nu numai că a dus la o scădere a stocurilor de pește, dar a cauzat și probleme grave de sănătate în comunitatea Kukama. În acest context, femeile Kukama au luptat pentru recunoașterea juridică a Río Marañón ca entitate juridică în fața tribunalului provincial din Nauta. Hotărârea a fost văzută ca un pas semnificativ în protejarea râului și a pădurii tropicale din jur, lucru pe care Fasabi a subliniat.
Descoperire legală pentru Marañón
În martie 2023, Judecătoria Nauta a decis să declare râul și afluenții săi persoană juridică. Aceasta a fost prima dată în Peru când un râu a fost recunoscut ca entitate juridică. Procesul a fost intentat de organizația de femei Kukama Huaynakana Kamatahuara Kana și a primit sprijin din partea diverselor organizații, inclusiv Forum Solidaridad Perú și International Rivers. În apel, instanța a menținut hotărârea primei instanțe și a dispus Petroperu să întrețină imediat conducta de petrol responsabilă de dezastrele ecologice.
Judecătoarea Roxana Carrión Ramírez a recunoscut importanța cosmoviziunii Kukama și nevoia de a proteja drepturile Marañón. Această decizie face posibilă contestarea legală a activităților extractiviste care pun în pericol drepturile râului. Guvernul regional din Loreto este îndemnat să înființeze consilii consultative fluviale în care să fie incluși și reprezentanți indigeni. Acest lucru subliniază recunoașterea socială și juridică din ce în ce mai mare a mediului ca un bun demn de protecție.
Perspective și influențe globale
Cazul Marañón nu este izolat, ci se încadrează într-un context global în care tot mai multe țări recunosc drepturile naturii. Ecuador, de exemplu, a sărbătorit 15 ani de succes după ce a consacrat drepturile naturii în constituția sa în 2008. Râul Machángara a fost, de asemenea, recunoscut ca entitate juridică acolo. Este evident că organizațiilor indigene li se permite din ce în ce mai mult să acționeze ca „gardieni, apărători și reprezentanți” ai resurselor naturale.
Aceste mișcări globale pot servi drept modele pentru alte națiuni. În Mexic, drepturile naturii fac parte din constituția națională din 2019 și sunt discutate activ în discuțiile politice. În Filipine există, de asemenea, numeroase inițiative de consolidare a drepturilor ecosistemelor cu campania „Salvați lacurile, râurile și oceanele” de Rights of Nature PH.
Fasabi și colegii ei reprezintă optimismul unei întregi mișcări care luptă pentru ca drepturile naturii să fie încorporate în legislație. Hotărârea Marañón ar putea fi văzută nu numai ca un succes pentru Amazon, ci și ca un semn semnificativ de sprijin global pentru astfel de inițiative.