Frica pentru sănătate: Așa suferă comunitatea miasteniei gravis!

Frica pentru sănătate: Așa suferă comunitatea miasteniei gravis!

Într-un studiu cuprinzător realizat de Prof. Dr. Moritz Petzold și o echipă de la Facultatea de Medicină din Berlin și Charité Universitätsmedizin Berlin, a fost analizat stresul psihologic al pacienților cu miastenia gravis (MG) în timpul pandemiei de COVID-19. Studiul s-a întins din mai 2020 până în februarie 2022 și a inclus un total de 648 de pacienți adulți cu MG. Accentul a fost pe identificarea temerilor specifice legate de COVID-19, deoarece acești pacienți sunt adesea tratați cu imunosupresoare și, prin urmare, prezintă un risc mai mare de infecții grave, care le-ar putea agrava simptomele.

Rezultatele anchetei sunt alarmante. Un total de 83,9% dintre respondenți au declarat că sunt îngrijorați de sănătatea lor. În plus, o proporție semnificativă, în special 75,1%, a raportat temeri și riscuri specifice legate de MG. Frica a fost deosebit de pronunțată la femei și la persoanele tratate cu terapii imunosupresoare precum rituximab. De asemenea, studiul a constatat că preocuparea pentru sănătatea cuiva a fost singurul factor asociat semnificativ cu statutul de vaccinare. Aceste descoperiri ilustrează faptul că anxietatea legată de COVID-19 este larg răspândită în rândul pacienților cu MG și poate duce la suferință psihologică pe termen lung.

Efectele psihologice ale pandemiei

Sănătatea mintală a populației generale s-a schimbat semnificativ și în timpul pandemiei. Cercetările arată că numărul total de persoane care suferă de simptome de anxietate și depresie a crescut brusc. Studiul, care a analizat datele din sondaje telefonice între 2019 și 2022, arată că frecvența simptomelor de anxietate a crescut la 11% în perioada martie-iunie 2022, în timp ce a fost de 7% în 2021. Femeile, adulții mai tineri și persoanele de peste 65 de ani au fost deosebit de afectate.

Pe lângă anxietate, s-a constatat că sănătatea mintală subiectivă a scăzut. Doar 40% dintre respondenți și-au descris sănătatea ca fiind foarte bună sau bună, comparativ cu 44% înainte de pandemie. Aceste schimbări ilustrează impactul psihologic de anvergură pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra unei game largi de grupuri de populație. Datele sugerează că sănătatea mintală ar trebui să primească în continuare o atenție sporită în viitoarele pandemii.

• 83,9 % der MG-Patient:innen berichteten von Ängsten um die eigene Gesundheit.
• 75,1 % äußerten spezifische MG-bezogene Risiken.
• Frauen und immunsuppressiv behandelte Personen zeigten erhöhte Ängste.

Aceste constatări sunt relevante nu numai pentru îngrijirea medicală a pacienților cu MG, ci și pentru dezvoltarea strategiilor de sprijinire a sănătății mintale în general. Echipa din jurul Prof. Dr. Petzold recomandă ca screening-urile de anxietate și suportul psihologic să fie din ce în ce mai integrate în îngrijirea clinică pentru a răspunde nevoilor acestui grup vulnerabil. Pandemia a făcut vizibile sarcinile asupra acestor pacienți și evidențiază nevoia de adaptare pe termen lung a asistenței medicale la provocările psihologice.

Pe scurt, cunoștințele arată că temerile legate de COVID-19 sunt mari în populația generală și sunt, de asemenea, deosebit de pronunțate în grupuri specifice, cum ar fi pacienții cu MG. Acest lucru necesită direcționare și sprijin direcționat din partea sistemului de sănătate pentru a atenua impactul psihologic de durată al pandemiei.

Facultatea de Medicină din Berlin raportează că pacienții cu miastenia gravis suferă în mod semnificativ de anxietate în timpul pandemiei PubMed indică riscul mai mare al acestor temeri. Institutul Robert Koch subliniază schimbările generale ale sănătății mintale a populației în timpul pandemiei și solicită măsuri de sprijin sporite.