Lupta împotriva dezinformării rusești: așa ne protejează TU Berlin!

Lupta împotriva dezinformării rusești: așa ne protejează TU Berlin!

Pericolele dezinformarii sunt omniprezente în peisajul digital de astăzi. În special, campaniile rusești de dezinformare au devenit din ce în ce mai influente în ultimii ani, afectând discursul politic în multe țări, inclusiv în Germania. Dr. Veronika Solopova, un lingvist de frunte și om de știință informatică la TU Berlin, se dedică intens analizării și combaterii acestor fenomene.

Cu noul ei instrument AI „Verificați știrile într-un singur clic”, Solopova poate detecta dezinformarea în șapte limbi diferite, cu o acuratețe de 93%. Această tehnologie este folosită pentru a aborda provocările tot mai mari ale știrilor false și dezinformarii, pe măsură ce acestea continuă să evolueze. Solopova și echipa ei au lansat platforma CORRECTIV.Faktenforum, care le permite cetățenilor să participe activ la procesul de verificare a faptelor și să se înarmeze împotriva informațiilor false.

Strategii de dezinformare

Campaniile rusești de dezinformare folosesc o varietate de strategii, inclusiv site-uri web false, rețele de bot și narațiuni direcționate menite să creeze confuzie publică. În special în timpul războiului din Ucraina, propaganda s-a mutat pentru a se concentra pe stimularea lipsei de speranță și pe destabilizarea sprijinului occidental. Narațiunile comune includ: „Ucraina nu are nicio șansă de câștig”, „Occidentul ne va trăda” și „Mobilizarea se prăbușește”.

În Germania, rețelele sociale sunt folosite în mod special pentru a crea o stare de spirit împotriva migranților și a Ucrainei. Conform cercetărilor efectuate de CORECTIV Operațiunea de influență rusă „Storm-1516” joacă un rol central prin răspândirea de informații false prin deepfake-uri bazate pe inteligență artificială. Aceste falsuri au avut un impact semnificativ asupra campaniei pentru alegerile federale din Germania din ultimele luni. Afirmațiile despre politicieni de frunte și un acord de migrație cu Kenya sunt doar câteva exemple ale dezinformarii răspândite de o rețea de peste o sută de site-uri web în limba germană.

Nu doar un fost ofițer de poliție din SUA este responsabil pentru această operațiune, ci și Agenția de Cercetare pe Internet (IRA) și serviciul secret militar GRU. Acești actori folosesc tehnologii de inteligență artificială pentru a crea conținut fals, care este apoi distribuit de influenți pro-ruși pe rețelele sociale, uneori chiar și pentru plată.

Măsuri împotriva dezinformarii

Amenințarea cu știrile false nu este doar teoretică. Încrederea scăzută în instituțiile politice și media crește susceptibilitatea la informații false. Tare bpb.de Studiile empirice și cercetările au arătat că știrile false sunt consumate intens, mai ales în anumite cercuri, chiar dacă în general sunt mai puțin răspândite. Lipsa de claritate în ceea ce privește termenii și provocările asociate acestora fac și mai complicată combaterea dezinformarii.

Pentru a face față acestei provocări, au fost lansate inițiative precum „UE vs. Disinfo” și Observatorul european al media digitală. Solopova solicită, de asemenea, un acces mai bun la datele din rețelele de socializare pentru a combate mai eficient răspândirea dezinformării. Ea subliniază cât de important este ca cetățenii să învețe să pună la îndoială critică știrile și să lucreze activ împotriva răspândirii dezinformarii.

Cu cât societatea este mai informată, cu atât se poate înarma mai bine împotriva manipulării prin conținut fals. Numai printr-un efort comun de promovare a alfabetizării media și a implicării active în verificarea faptelor poate fi consolidată încrederea în peisajul informațional.