Cum ne afectează viziunea sacadele: un nou studiu dezvăluie descoperiri surprinzătoare!

Cum ne afectează viziunea sacadele: un nou studiu dezvăluie descoperiri surprinzătoare!

Pe 27 mai 2025, un studiu revoluționar realizat de Prof. Dr. Martin Rolfs și echipa sa de cercetare de la Science of Intelligence Cluster of Excellence de la Universitatea Tehnică din Berlin. Acest studiu, publicat în renumitul jurnal Nature Communications, este dedicat relației complexe dintre mișcările corpului, în special sacadele, și percepția vizuală.

Cercetările arată că stimulii vizuali pot deveni invizibili atunci când se mișcă la viteze, durate și distanțe compatibile cu saccadele umane tipice. Sacadele sunt mișcări rapide și sacadate înapoi ale ochilor care apar de obicei de două până la trei ori pe secundă. Interesant este că oamenii nu percep schimbările vizuale asociate, ceea ce face ca mecanismele percepției și vederii să fie deosebit de complexe.

Mecanisme de percepție vizuală

Potrivit studiului, viteza sacadelor ar putea prezice limita de viteză a vederii. Oamenii care fac sacade mai rapide pot vedea obiectele mișcându-se mai repede. Acest lucru ar putea fi valabil mai ales pentru sportivi, cum ar fi jucătorii de baseball sau jucătorii de jocuri video de acțiune, care trebuie să facă față mișcărilor crescute în câmpul lor vizual.

Sacadele creează, de asemenea, modele specifice de mișcare pe retină care apar în subconștientul observatorului. Prof. Rolfs subliniază necesitatea colaborării interdisciplinare între cercetarea motrică și cea perceptivă pentru a înțelege mai bine aceste fenomene. Rezultatele studiului sugerează că sistemul vizual filtrează mișcările care sunt similare cu mișcările proprii ale ochilor și le clasifică drept irelevante, ceea ce explică neclaritatea vizuală în timpul mișcărilor oculare.

Fenomenul saccadelor

Pentru a defini sacadele mai precis, ele sunt mișcări sacadate ale ochilor care apar atunci când ochiul se deplasează de la un obiect fixat la altul. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în viața de zi cu zi, când te concentrezi pe o casă care trece în timp ce iei un tren și ochii tăi se îndreaptă în direcția de mers pentru a surprinde un nou punct de vedere. Aceste mișcări sunt centrale atât pentru mișcările ochilor, cât și pentru sistemul nervos periferic.

În timpul unei sacade, percepția vizuală este sever limitată, ceea ce înseamnă că oamenii pot prelua doar informații limitate în acel moment. Testarea clinică a saccadelor implică fixarea deliberată a obiectelor la intervale, evaluarea vitezei și acurateței mișcărilor oculare.

Sacadele patologice pot fi împărțite în mai multe categorii, inclusiv sacadele încetinite și hipometrice, care apar adesea în bolile neurodegenerative. Sacadele hipermetrice, pe de altă parte, care apar în leziunile cerebeloase, reprezintă, de asemenea, un domeniu important de investigație în diagnosticul neurologic.

Cercetările prof. Rolfs și ale echipei sale nu numai că deschid noi perspective pentru psihologia percepției, ci și pentru aplicații clinice în diagnosticul tulburărilor vizuale și de mișcare. În general, studiul evidențiază cât de important este să se ia în considerare mecanismele de vedere și percepția corpului împreună pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a percepției umane.