Handedness și demență: noi cercetări arată conexiuni surprinzătoare!

Handedness și demență: noi cercetări arată conexiuni surprinzătoare!

Pe 8 septembrie 2025, dr. Annakarina Mundorf, Sarah Merklein și Jette Borawski de la Universitatea de Sănătate (MSH), precum și prof. dr. Sebastian Ocklenburg de la Institutul pentru Neurosștiințe Cognitive (ICAN) au efectuat o meta-analiză cuprinzătoare. Aceasta a apărut în jurnalul de specialitateNeuroscience & Biocomportament Reviewsși analizează în detaliu o legătură fascinantă între mâna și bolile neurodegenerative, în special demența.

Accentul analizei îl reprezintă diferențele de manevrare între persoanele care suferă de demență, inclusiv boala Alzheimer, în comparație cu martorii sănătoși. Cercetătorii au observat că mâna atipică, inclusiv mâna stângă și mâna mixtă, este legată de modificări ale asimetriei creierului. Acest rezultat interesant ar putea oferi puncte de plecare pentru studii viitoare pentru a înțelege mai bine semnele timpurii ale proceselor neurodegenerative, în special în boala Alzheimer.

Relația dintre mâna și bolile neurologice

Într-un studiu paralel publicat în jurnalBuletinul psihologicpublicat pe 2 mai 2025, se discută în continuare legătura dintre mâna aberantă și anumite boli neurologice. O colaborare internațională de cercetare de la Bochum, Hamburg, Nijmegen și Atena a constatat că mâna stângă sau mixtă apare adesea la pacienții cu tulburări cu debut precoce, cum ar fi dislexia, schizofrenia și autismul. Aceste rezultate susțin ipoteza că limbajul și handedness sunt ancorate unilateral în creier, ceea ce duce la o legătură între aceste două aspecte.

Dr. Julian Packheiser de la Institutul de Neurostiinte Cognitive de la Universitatea Ruhr din Bochum a confirmat, de asemenea, aparitia semnificativ mai mare a stangaciului si a mainilor mixte la persoanele cu dislexie. Un grup similar este observat, de asemenea, în autism și schizofrenie, cercetările sugerând că manipularea aberantă este strâns legată de simptomele timpurii ale acestor tulburări. Cu toate acestea, nu a fost găsită nicio legătură cu depresia, deoarece aceasta apare de obicei doar în jurul vârstei de 30 de ani.

Implicațiile cercetării și calea de urmat

Concluziile acestor două studii deschid noi perspective pentru cercetarea în neuropsihologie. Studierea diferențelor de mânuire poate contribui nu numai la depistarea precoce a demenței, ci și la o mai bună înțelegere a tulburărilor de neurodezvoltare. În viitor, astfel de studii ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a complexității dezvoltării creierului și să permită intervenții timpurii.

În general, rezultatele demonstrează atât diversitate, cât și complexitate în relațiile dintre handedness și bolile neurologice. Prin aruncarea în lumină a acestor aspecte, cercetarea actuală invită la formularea de noi ipoteze și explorarea în continuare a mecanismelor din spatele acestor conexiuni. Astfel de constatări sunt cruciale pentru dezvoltarea unor abordări mai bune de diagnostic și tratament pentru cei afectați.

Pentru informații detaliate despre meta-analiza despre handedness și demență, citiți Facultatea de Medicină din Hamburg, sau aflați mai multe despre legătura dintre handedness și bolile neurologice la FRECA şi Univadis.