Un nou studiu dezvăluie rolul cheie al elementelor slabe în dezvoltarea limbajului!

Un nou studiu dezvăluie rolul cheie al elementelor slabe în dezvoltarea limbajului!

Pe 31 martie 2025, Universitatea din Marburg a anunțat înființarea unui nou grup de cercetare care se va concentra pe elementele slabe în dezvoltarea limbajului. Acest grup, condus de prof. dr. Ulrike Domahs, se intitulează „Elemente slabe în fonologie: dezvoltare, procesare și modalitate” și este susținut de Fundația Germană de Cercetare (DFG) cu un total de aproximativ 4,1 milioane de euro pe o perioadă de patru ani. Scopul principal al acestei inițiative de cercetare este de a înțelege mai bine funcțiile unităților slabe în dezvoltarea și procesarea limbajului pentru a avansa cercetarea în domeniul achizițiilor lingvistice.

Un studiu pilot inițial în cadrul grupului a arătat că copiii mici au dificultăți în a produce corect silabe neaccentuate la sfârșitul cuvintelor. Aceste dificultăți pot avea un impact negativ asupra dobândirii generale a limbii. Un element central al cercetării este prozodia, care descrie interacțiunea tempo-ului, melodiei și ritmului în limbaj. Interesant este că silabele slabe poartă adesea informații gramaticale, cum ar fi formele de singular și plural.

Întrebări de cercetare și abordări interdisciplinare

Grupul de cercetare investighează o varietate de întrebări, inclusiv achiziția de elemente slabe în diferite condiții și dezvoltarea lor istorică. Accentul se pune și pe procesele neuronale care apar atunci când înțelegem aceste elemente. În plus, este analizat în detaliu rolul elementelor slabe în metru și influența lor asupra procesării informațiilor gramaticale. Această cercetare este realizată în strânsă colaborare cu instituții precum Universitatea din Erfurt, Universitatea din Mannheim, Universitatea Goethe din Frankfurt și altele.

Sunt utilizate diverse abordări neurocognitive pentru a sprijini obiectivele cercetării. Potrivit rapoartelor Societății Max Planck, cercetările actuale se concentrează pe dezvoltarea unui model neurocognitiv care descrie înțelegerea vorbirii auditive la adulți. Sunt examinate diferențele de procesare a proceselor sintactice, semantice și lexicale, care sunt localizate în rețele separate ale emisferei cerebrale stângi. Procesele prozodice, pe de altă parte, au loc în zone ale emisferei drepte. Astfel de constatări ar putea extinde înțelegerea generală a sistemelor de procesare ierarhică a limbajului.

Lingvistică clinică și patologii de vorbire

Un alt aspect al cercetării actuale se ocupă de lingvistica clinică. Aici investigăm modul în care mecanismele neuronale pot dezvălui tulburări de vorbire la copii și adulți. Analizând astfel de modele, pot fi dezvoltate noi abordări diagnostice și terapeutice. În centrul de terapie logopedică KLing, cercetarea și practica clinică sunt strâns legate pentru a face descoperirile din patologia vorbirii utilizabile pentru procesarea vorbirii.

În plus, procesele individuale de dezvoltare a limbajului sunt examinate în cercetarea de achiziție a limbii. Acest lucru se face ținând cont de vârstă și analizând diacronia pe termen lung și scurt. Diverse metode, cum ar fi datele de producție și studiile EEG, fac posibilă cercetarea modelelor de achiziție la copiii monolingvi și bilingvi și examinarea capacității de învățare a categoriilor de limbaj de bază.

Grupul de cercetare anunțat de la Universitatea din Marburg, împreună cu proiectele în derulare ale Societății Max Planck și abordările lingvisticii clinice, reprezintă un pas semnificativ către o mai bună înțelegere a conexiunilor complexe dintre limbaj, creier și dezvoltarea lor. Rezultatele acestei cercetări nu numai că ar putea contribui la dezvoltarea teoretică a lingvisticii, dar și să ofere inspirație practică pentru didactica limbilor.