Femeia din Göttingen câștigă premiul de finanțare KfW pentru o disertație inovatoare despre Brazilia

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Dr. Laura Barros de la Universitatea din Göttingen va primi premiul de finanțare KfW 2025 pentru teza sa despre șocurile pieței muncii din Brazilia.

Dr. Laura Barros von der Universität Göttingen erhält 2025 den KfW Förderpreis für ihre Dissertation über Arbeitsmarktschocks in Brasilien.
Dr. Laura Barros de la Universitatea din Göttingen va primi premiul de finanțare KfW 2025 pentru teza sa despre șocurile pieței muncii din Brazilia.

Femeia din Göttingen câștigă premiul de finanțare KfW pentru o disertație inovatoare despre Brazilia

Dr. Laura Barros, un economist dedicat dezvoltării la Universitatea din Göttingen, a primit premiul pentru dezvoltare KfW pe 28 iunie 2025. Premiul ei pentru disertație se intitulează „Consecințele socio-economice și politice ale șocurilor pieței muncii: dovezi din Brazilia”. În această disertație, Barros examinează impactul șocurilor de pe piața muncii, în special al concedierilor în masă, asupra inegalităților salariale de gen și etnie și consecințele lor politice. Premiul, în valoare de 5.000 de euro, este acordat de KfW Bank în colaborare cu Comitetul pentru Economie de Dezvoltare al Verein für Socialpolitik e.V. pentru a onora tinerii oameni de știință a căror activitate demonstrează atât excelența academică, cât și relevanța practică.

Barros, care este în prezent cercetător postdoctoral la Profesorul de Politică Economică Internațională de la Universitatea din Göttingen, subliniază în concluziile sale că liberalizarea comerțului poate crește discriminarea împotriva femeilor din minoritățile dezavantajate. În plus, arată că platformele politice de dreapta câștigă influență acolo unde bărbații sunt afectați de șocuri mai mari de pe piața muncii. Ultimul capitol evidențiază modul în care șocurile economice negative influențează semnificativ componența organismelor politice locale și politica locală.

Alți câștigători de premii și ceremonia de premiere

În cadrul conferinței anuale a Comitetului pentru Economie de Dezvoltare al Asociației pentru Politică Socială de la Frankfurt pe Main, premiul nu a fost acordat doar lui Barros. Locul al doilea i-a revenit Florian A. Münch de la Universitatea Tehnică din Berlin pentru disertația sa pe tema „Politica industrială și inferența cauzală”, în timp ce Julian Rose, care deține un doctorat la Universitatea din Passau și RWI, a primit și locul al doilea pentru teza sa „Economie săracă și pe termen lung: Eseuri empirice despre energie și sărăcie economică”. Ceremonia de premiere a avut loc în iunie 2025 în prezența unor cercetători cunoscuți și a unor reprezentanți oficiali, printre care Matthias Schündeln, președintele comitetului de selecție, și Jochen Kluve de la KfW.

Acest premiu nu se referă numai la lucrări de cercetare remarcabile, dar evidențiază și provocările urgente în cercetarea în dezvoltare. Femeile se confruntă cu o varietate de dezavantaje, în special pe piața muncii, așa cum se discută într-un raport al Fundației Hans Böckler. Diferența salarială în creștere, care s-a dovedit a fi de 18% în Germania în 2022, evidențiază și mai mult necesitatea unor schimbări la nivel operațional, legal și social.

Provocări ale egalității de gen

Femeile continuă să fie grav dezavantajate în ceea ce privește salariile, oportunitățile de avansare și munca de îngrijire. Diferiți factori, cum ar fi reglementările legale inadecvate și convingerile stereotipe cu privire la evaluarea muncii în funcție de gen, înseamnă că profesiile sociale și de îngrijire în care lucrează multe femei sunt adesea subevaluate. Acoperirea negocierilor colective este în scădere, iar structurile de salarizare transparente sunt un rezultat direct al acestui fapt.

Decalajul de îngrijire de gen a fost de aproximativ 44% în 2022 și se reflectă și în distribuția inegală a responsabilităților familiale între sexe. În medie, femeile lucrează 30 de ore pe săptămână, iar bărbații doar 21 de ore pe săptămână la sarcini de familie și casnice. Inițiative precum „Ziua egalității de salariu” și „Ziua egalității de îngrijire”, precum și „Cecul de remunerare egală” încearcă să facă vizibile aceste inegalități și să le combată. Cu toate acestea, progresul către egalitatea de gen nu este deloc rapid.

O multitudine de provocări rămân de depășit, nu în ultimul rând în funcțiile de conducere. Proporția femeilor în aceste posturi este de doar 29%, iar în consiliile de conducere ale primelor 200 de companii este de doar 18%. Inițiative precum „Femeile în consiliile de supraveghere” încearcă să spargă plafonul de sticlă.

Având în vedere subiectele complexe pe care Laura Barros le abordează în disertația sa, cercetarea ei are potențialul de a oferi un impuls important pentru schimbarea politică și socială. Premiul dumneavoastră și provocările recunoscute ale egalității de gen ilustrează cât de strâns sunt legate știința și problemele sociale.