Protecția climei în Germania: dorința și obiectivele ambițioase în atenție

Protecția climei în Germania: dorința și obiectivele ambițioase în atenție

Un nou studiu de la Oldenburg examinează legătura dintre obiectivele climatice naționale și dorința populației de a proteja clima. Această lucrare revoluționară a fost realizată de prof. dr. Heinz Welsch, iar rezultatele au fost publicate în revista Ecological Economics. Analiza acoperă obiectivele climatice naționale ale 123 de țări convenite în 2021 și se bazează pe datele sondajului din Sondajul Global privind Schimbările Climatice, care a acoperit 130.000 de persoane din 125 de țări.

Studiul arată că 89% dintre cei chestionați din întreaga lume doresc ca guvernele lor să își asume un angajament politic mai intens față de protecția climei. În plus, 69% dintre cei chestionați și-ar putea imagina că își cheltuiesc un procent din venituri pentru măsuri de protecție a climei. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între obiectivele guvernamentale în materie de climă și dorința populației de a contribui activ la protecția climei.

Conflictul dintre principiile etice și considerațiile cost-beneficiu

Welsch subliniază că guvernele iau adesea în considerare principiile etice atunci când vine vorba de protecția climei, în timp ce gândirea cost-beneficiu predomină în rândul populației. Această discrepanță este izbitoare, în special în țările cu emisii mari pe cap de locuitor, unde există adesea îngrijorări că acțiunile climatice ar putea avea un impact negativ asupra economiei.

O concluzie cheie a studiului este că venitul mediu al unei țări, nivelurile de emisii și temperatura sunt cruciale pentru obiectivele guvernamentale în materie de climă și disponibilitatea populației. De exemplu, țările mai dezvoltate cu emisii mari au obiective climatice mai ambițioase, în timp ce țările mai sărace și mai calde sunt mai dispuse să ia măsuri climatice.

Rolul Germaniei în protecția internațională a climei

Germania își propune să reducă emisiile cu 39,7% între 2019 și 2030, plasând-o pe locul 12 în rândul obiectivelor internaționale privind clima. O majoritate remarcabilă a 86% dintre germani consideră că guvernul ar trebui să facă mai mult pentru a proteja clima. Cu toate acestea, studiul arată că disponibilitatea populației de a face sacrificii economice este doar pe locul 74 într-o comparație internațională la 67,9%.

Dintre aspectele politicii internaționale privind clima, se remarcă Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), care a fost semnată la Rio de Janeiro în 1992 și a intrat în vigoare în 1994. Scopul lor este de a stabiliza concentrațiile de gaze cu efect de seră pentru a preveni perturbările periculoase ale sistemului climatic. În prezent, 197 de state, inclusiv UE, au ratificat UNFCCC și sunt obligate să participe la protecția climei pe baza principiului „responsabilităților și capacităților comune, dar diferențiate”. Umweltbundesamt.de.

Provocări viitoare în protecția climei

Angajamentele asumate în temeiul acestei convenții sunt revizuite în mod regulat și necesită o raportare extinsă privind emisiile de gaze cu efect de seră și măsurile de atenuare. Cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (2023) recomandă o reducere a emisiilor globale de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 și cu 60% până în 2035, comparativ cu 2019. Fără măsuri sporite, încălzirea globală ar putea crește cu până la 3,2 °C până în 2100, ceea ce ar avea consecințe devastatoare.

Pentru a face față acestei provocări, este necesară introducerea unor instrumente politice, cum ar fi banii pentru climă, pentru a atenua impactul social și economic al măsurilor de protecție a climei. Welsch subliniază că rămâne o provocare majoră pentru societățile democratice să elaboreze o politică climatică care să implice în mod activ populația pentru a asigura o protecție durabilă și echitabilă a climei.