Schimbările climatice în pădure: ce specii de copaci supraviețuiesc secetei?

Schimbările climatice în pădure: ce specii de copaci supraviețuiesc secetei?

Pe măsură ce schimbările climatice continuă, cercetarea privind absorbția și disponibilitatea apei este esențială pentru viitorul pădurilor noastre. Un studiu actual al Universitatea din Göttingen oferă informații despre adâncimea de absorbție a apei a speciilor de arbori precum molid, fagul și bradul Douglas. Scopul este de a afla ce specii de arbori ar trebui promovate în perioadele mai lungi de secetă.

Rezultatele acestui studiu cuprinzător arată că fagul și bradul Douglas au acces la apă din straturile mai adânci ale solului, în timp ce molidul este supus unui stres mai mare în fazele critice uscate, deoarece este dependent de apa din straturile superioare ale solului. Aceste constatări sunt deosebit de relevante, mai ales că arborele mixte influențează absorbția de apă. În amestecurile cu conifere, fagul absoarbe mai multă apă din straturile mai adânci decât în ​​arborele pure.

Influența speciilor de arbori și a arboretelor mixte

Echipa de cercetare a Universității Göttingen a analizat izotopi stabili pentru a distinge sursele de apă și pentru a evalua diferite specii de copaci în condiții comparabile. Măsurătorile au fost efectuate în patru locații din Saxonia Inferioară. Acestea arată că influența speciilor de arbori, amestecul de specii de arbori și condițiile solului sunt esențiale pentru absorbția apei. Ceea ce este deosebit de critic este faptul că arboretele de molid sunt afectate mai repede atunci când există lipsă de apă, ceea ce înseamnă că trecerea la alte specii de arbori, precum bradul Douglas, nu pare a fi o soluție optimă.

Reacțiile pozitive ale fagului față de vecinii din arboretele mixte arată clar că sinergiile lor pot duce la un acces mai bun la apă. În schimb, amestecul cu fagul afectează absorbția de apă a molidului. Deși fagul și bradul Douglas sunt considerați o combinație compatibilă, ambele specii de arbori ar putea întâmpina dificultăți și în condiții de secetă extremă.

Adaptarea la climă în silvicultura

The Institutul Federal pentru Geoștiințe și Resurse Naturale (BGR) și Institutul de Cercetare Forestieră din Nord-Vest al Germaniei (NW-FVA) investighează efectele speciilor tolerante la secetă, cum ar fi bradul Douglas și stejarul norvegian, asupra echilibrului apei din sol în cadrul proiectului „KLIBW-GW”. Proiectul, finanțat de BMEL și BMUV și care se desfășoară până în noiembrie 2024, își propune să înregistreze rata de reîncărcare a apelor subterane sub specii de arbori precum bradul Douglas, stejarul roșu și molidul.

În special, reîncărcarea apelor subterane este un serviciu important al ecosistemului oferit de păduri. Condițiile climatice actuale duc la o scădere a acestor rate de reîncărcare, ceea ce necesită noi abordări forestiere. Copacii de foioase, cum ar fi stejarul roșu, au potențialul de a crește reîncărcarea apelor subterane, în timp ce bradul Douglas ar putea duce la cantități mai mici de infiltrații.

Modelarea bilanţului apei

Modelele de bilanț al apei bazate pe legi fizice sunt utilizate în Bavaria pentru a analiza cuprinzător bilanțul apei. Aceste modele, cum ar fi LWFBrook90, integrează proprietățile solului și ale site-ului cu măsurători meteorologice pentru a permite reprezentări ale bilanțului apei specifice locului. Această precizie este crucială pentru a ține cont de consumul diferit de apă al principalelor specii de arbori.

Aceste modele descriu în mod cuprinzător cerințele de apă ale speciilor de arbori precum molid, pin, fag și stejar, precum și arboretele mixte. Datele sunt prelucrate în sisteme de informații geografice (GIS) pentru a prezenta clar informații relevante pentru luarea deciziilor pentru practicienii silvicultori.

Provocarea pe care o reprezintă schimbările climatice necesită noi strategii de silvicultură care să asigure vitalitatea pădurilor și contribuția acestora la aprovizionarea cu apă printr-un management eficient al solului. Ambele abordări de cercetare oferă perspective valoroase asupra adaptării pădurilor la condițiile climatice în schimbare și influența acestora asupra echilibrului apei.