Mighty mothmakers: Cum poluarea luminoasă amenință migrația!

Mighty mothmakers: Cum poluarea luminoasă amenință migrația!

Migrațiile fascinante pe distanțe lungi ale molii bogong din Australia i-au determinat pe oamenii de știință să efectueze cercetări mai intense asupra metodelor lor de navigație. Potrivit unui raport recent al Universitatea din Oldenburg Aceste insecte folosesc atât stelele Căii Lactee, cât și câmpul magnetic al Pământului pentru a-și atinge obiectivele. Moliile parcurg distante de pana la 1.000 de kilometri in timpul migratiei, ceea ce ii duce in Alpii din Australia, unde se odihnesc vara si se intorc in lunile de toamna pentru a se imperechea si a depune oua.

Un nou studiu în jurnal NATURĂ subliniază faptul că aproximativ patru milioane dintre acești molii migrează în Alpi pentru a-și finaliza ciclurile de viață în timpul verii. Fundamental pentru navigarea acestor molii este influența detaliată a mediului lor, care a fost examinată în analizele comportamentale recente. Cercetătorii au reușit să identifice anumite celule nervoase din creierul molilor care răspund la orientarea cerului înstelat.

Cercetări privind navigația molilor

Studiul a fost realizat de o echipă internațională condusă de Prof. Dr. Eric Warrant realizat de Universitatea din Lund din Suedia, inclusiv oameni de știință de la Universitatea din Oldenburg prof. dr. Henrik Mouritsen şi Dr. Jingjing Xu, au fost implicați. Un simulator de zbor inovator a fost dezvoltat pentru a testa comportamentul molilor în diferite condiții. Aceste experimente au arătat că animalele au zburat în direcția corectă când cerul era senin, dar au reacționat în consecință când direcția cerului s-a schimbat.

În plus, s-a observat că atunci când cerul înstelat era întunecat, moliile își mențineau direcția și se bazau pe câmpul magnetic al pământului. Descoperirile rezultate ar putea inspira noi tehnologii care ar putea găsi aplicații în robotică și navigație cu drone.

Amenințări cu poluarea luminoasă

Cu toate acestea, populația de molii bogong a scăzut brusc în ultimii ani și este clasificată ca fiind pe cale de dispariție. Acest lucru este adesea atribuit poluării luminoase și activității umane în zonele lor migratoare. Un studiu al Universitatea Julius Maximilian din Würzburg a demonstrat că lumina artificială nu numai că perturbă orientarea molilor direct sub lămpile stradale, ci și în conurile de lumină din jurul lor. Insectele nocturne, cum ar fi moliile bogong, se deplasează adesea către surse de lumină și devin pradă sau mor de epuizare.

Poluarea luminoasă este una dintre cele mai semnificative schimbări umane de pe Pământ și are consecințe de amploare asupra mediului și rețelelor trofice în care moliile joacă un rol cheie, precum și susținând polenizarea plantelor. O analiză cuprinzătoare a efectelor poluării luminoase arată că interacțiunile sunt mai complexe decât se credea inițial, în special în ceea ce privește influența lunii asupra comportamentului moliei.

Într-un studiu cuprinzător publicat în revista PNAS, s-a arătat că orientarea molilor este afectată semnificativ de lumina artificială, chiar și atunci când acestea se află în afara fasciculului direct de lumină. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele precise ale poluării luminoase asupra comportamentului moliei.

În rezumat, descoperirile despre strategiile de navigație ale molilor de bogong și pericolele prezentate de poluarea luminoasă ar trebui să inspire atât oamenii de știință, cât și experții în conservare pentru a crește gradul de conștientizare pentru conservarea acestor insecte fascinante.