Concentrați-vă pe etica fiscală: mai multă transparență aduce de fapt mai multă onestitate?

Concentrați-vă pe etica fiscală: mai multă transparență aduce de fapt mai multă onestitate?

Discuția despre etica fiscală și transparență a devenit din ce în ce mai mult centrul dezbaterilor sociale și politice din ultimii ani. Economistul Johannes Lorenz investighează dacă transparența maximă în ceea ce privește datele privind veniturile personale ar putea promova respectarea impozitelor în rândul cetățenilor. În studiul său actual, bazat pe rezultatele cercetărilor anterioare, el constată că mai multă transparență nu duce neapărat la venituri fiscale mai mari. Acest lucru este deosebit de important în contextul culturii fiscale germane, unde ideea de a face publice datele fiscale este percepută ca neobișnuită.

Având în vedere evaziunea fiscală gravă din Germania, care, conform estimărilor Universității din Londra, s-a ridicat la peste 125 de miliarde de euro anual în 2019, se pune întrebarea dacă publicarea mai largă a datelor privind veniturile și impozitele ar putea avea de fapt un impact pozitiv asupra conformității fiscale. Lorenz, care lucrează ca bursier de cercetare în domeniul special de cercetare „Accounting for Transparency” la Universitatea din Paderborn, analizează diverse scenarii de transparență fiscală în studiul său.

Abordări și rezultate ale investigației

Pentru analiza sa, Lorenz a dezvoltat un model de rețea „lume mică”. În acest model, un cartier fictiv cu 1.000 de locuitori este simulat pe o perioadă de 40 de ani. În această simulare, rezidenții pot estima veniturile vecinilor lor, de exemplu în funcție de dimensiunea caselor lor sau de alegerea mașinilor pe care le dețin. De asemenea, modelul presupune o probabilitate de audit de 5% pe an de către autoritățile fiscale.

Lorenz a testat trei scenarii diferite: În primul scenariu, în care nu sunt publicate date fiscale, frauda fiscală este obișnuită, deoarece oamenii nu știu ce fac vecinii lor. În al doilea scenariu, în care se publică veniturile impozabile, apare presiunea socială. Cetăţenii care învaţă că vecinii lor plătesc mai puţine taxe tind să acţioneze mai cinstit. În sfârșit, al treilea scenariu cu transparență maximă arată că majoritatea contribuabililor își optimizează impozitele în mod legal, întrucât teama de a fi detectați și pedepsiți pentru evaziune fiscală îi împiedică pe mulți să acționeze fraudulos.

Constatarea centrală a acestui studiu este că transparența parțială generează cele mai mari venituri fiscale. În timp ce transparența maximă duce la legalizarea strategiilor de evitare a impozitelor, dezvăluirea moderată este mai eficientă în reducerea la minimum a pierderilor fiscale. Lorenz a anunțat că va perfecționa și mai mult modelul în studiile viitoare.

Cadrul de reglementare pentru evitarea impozitelor