Căldură și frig: profesorul de la Duisburg cercetează sociologia transpirației

Căldură și frig: profesorul de la Duisburg cercetează sociologia transpirației

Pe 28 aprilie 2025, Elena Beregow a fost numită profesor junior la Universitatea din Duisburg-Essen, unde lucrează la Colegiul de Științe Sociale și Umaniste. Se concentrează pe așa-numita „sociologie a transpirației”, un proiect interdisciplinar care examinează întrebări despre cine, când, unde și de ce oamenii transpira. Această cercetare are o legătură directă nu numai cu creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice, ci și cu inegalitățile societale în accesul la răcire și cu vulnerabilitatea diferitelor grupuri de populație.

Beregow explică că criza climatică crește disparitățile de căldură în societate și poate crește vulnerabilitatea unor grupuri specifice. Scopul său este de a analiza idealul modern de răcoare, control și distanță într-un mediu din ce în ce mai caracterizat de valuri de căldură. Abordarea ei include atât perspective cultural-istorice, cât și senzoriale-sociologice și se ocupă de modelele de interpretare a transpirației în diferite contexte sociale, cum ar fi studiourile de fitness, saunele, cultura pop și viața de zi cu zi.

Colaborare interdisciplinară și colaborări internaționale

Beregow se străduiește activ pentru schimbul interdisciplinar și folosește în mod benefic condițiile colegiului. Ea plănuiește colaborări internaționale, inclusiv cu Heat Lab de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). Ea consideră că includerea perspectivelor din Sudul Global este deosebit de valoroasă. Ea a lucrat anterior la Universitatea Bundeswehr din München (2020-2025) și la Universitatea din Hamburg (2015-2020). Teza ei despre figurile termice în teoria socială a fost distinsă cu premiul pentru disertație al Secției de Teorie Sociologică a DGS în 2022.

Creșterea temperaturilor care se resimte deja în Germania din cauza schimbărilor climatice fac cercetările lor cu atât mai urgente. Schimbările climatice, care devin vizibile în multe locuri în verile calde și secetoase, au condus la creșterea gradului de conștientizare în societatea germană. Temperaturile neobișnuit de ridicate, cum ar fi maximele record de peste 30 de grade Celsius în 2019, au devenit o normă, iar evenimentele extreme precum valurile de căldură, ploile abundente și secetele devin din ce în ce mai frecvente.

Consecințele schimbărilor climatice în Germania

Aceste schimbări au efecte profunde asupra societății. Potrivit Institutului Robert Koch, au existat 1.200 de decese legate de căldură numai în Berlin și Hesse în vara lui 2018. Agricultura suferă, de asemenea, din cauza neregulilor recoltelor ca urmare a secetei în curs. Evenimentele meteorologice extreme nu numai că cauzează decese premature, dar pot, de asemenea, să afecteze bunăstarea economică și să creeze probleme de infrastructură. Orașele, de exemplu, au nevoie urgent de măsuri care să asigure atât protecția împotriva inundațiilor, cât și protecția solară.

Guvernul federal a prezentat Strategia Germană de Adaptare la Schimbările Climatice (DAS) în 2008, care reprezintă un document revoluționar pentru multe măsuri de adaptare. Măsurile de adaptare sunt esențiale, mai ales pe măsură ce schimbările climatice progresează treptat, în ciuda măsurilor de protecție a climei de succes. Experții subliniază că prevenirea este mai rentabilă decât repararea daunelor mai târziu și că adaptarea și protecția climei ar trebui să meargă mână în mână.

Cercetarea Elenei Beregow ar putea aduce o contribuție crucială la dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a implicațiilor sociale ale schimbărilor climatice. Cu un accent clar pe dimensiunile sociale ale transpirației într-o lume care se încălzește, acesta aduce o contribuție valoroasă la discuția despre schimbările climatice și inegalitatea socială.

Mai multe informații despre efectele schimbărilor climatice în Germania, măsurile de adaptare necesare și rolul orașelor pot fi găsite la Mediul în clasă și aspecte mai specifice ale inegalității sociale OEGS.