Nou scaun pentru psihologia copilului: Möllmann luptă împotriva dismorfiei corporale!
Prof. Dr. Anne Möllmann conduce proiecte de cercetare privind dismorfia corporală și misofonia pentru tineri la UNI Witten/Herdecke.

Nou scaun pentru psihologia copilului: Möllmann luptă împotriva dismorfiei corporale!
Astăzi, mulți copii și tineri se luptă cu o imagine de sine distorsionată, care este modelată de diverse influențe sociale și media. Prof. Dr. Anne Möllmann, care a fost numită profesor de psihologie clinică a copilului și adolescentului la Universitatea din Witten/Herdecke, își concentrează cercetările asupra tulburărilor dismorfice ale corpului. Aceste tulburări se manifestă atunci când bolnavii se concentrează pe defecte percepute și devin convinși că sunt inacceptabile. În actualul său proiect de cercetare, ea investighează modul în care imaginile corporale negative pot fi recunoscute și tratate într-un stadiu incipient. Sunt folosite diverse metode, cum ar fi chestionare, sisteme de urmărire a ochilor și de captare a mișcării, pentru a obține informații detaliate despre percepția celor afectați. Möllmann subliniază că reacțiile emoționale la o imagine negativă a corpului sunt adesea însoțite de nesiguranță, rușine și dezgust și pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Un aspect central al cercetării este acela de a înțelege când percepția de sine devine distorsionată și modul în care această distorsiune influențează boala mintală. Tulburările de imagine corporală sunt deosebit de frecvente în rândul adolescenților, care dezvoltă adesea sentimente puternice de nemulțumire față de apariția lor în timpul pubertății. Această nemulțumire este sporită semnificativ de utilizarea rețelelor sociale, care promovează imagini corporale idealizate. Un raport al [wer.de] arată că 11% dintre tineri prezintă semne de comportament problematic când vine vorba de rețelele sociale, proporția fetelor fiind cu 13% mai mare decât a băieților (9%). Unul din trei tineri este în permanență în contact cu prietenii online, ceea ce crește și mai mult presiunea de a se conforma unei imagini ideale.
Factori de risc și abordări pentru a ajuta
Nemulțumirea față de propriul tău corp poate avea consecințe grave. Riscurile variază de la dezvoltarea tulburărilor de alimentație, cum ar fi anorexia și bulimia, până la dismorfia corporală. Potrivit [psychotherapy.tools], aceste probleme sunt strâns legate de bullying și presiunea socială, care sunt factori de risc semnificativi. De asemenea, familia joacă un rol crucial în dezvoltarea stimei de sine. Părinții pot avea o influență pozitivă tratându-și propriul corp cu respect și stabilind modele sănătoase.
Pentru a ajuta copiii și tinerii să-și dezvolte o imagine corporală pozitivă, experții sugerează mai multe exerciții: Acestea includ îngrijirea de sine prin alimentație sănătoasă fără presiune pentru a efectua, stabilirea de limite atunci când trăiesc sentimente corporale neplăcute și promovarea conștientizării corporale fără prejudecăți prin atingere. Aceste metode sunt menite să ajute la întărirea stimei de sine și să contracareze idealurile nerealiste de frumusețe.
Pregătire pentru provocările lumii digitale
Provocările pe care le aduce lumea digitală sunt enorme. Prof. Dr. Möllmann plănuiește așadar oferte țintite în ambulatoriul psihoterapeutic pentru copii și tineri de la Centrul de Sănătate Mintală și Psihoterapie (ZPP) pentru a le oferi sprijin în acest sens. În predarea ei, ea acordă o mare importanță prevenției și psihoterapiei prietenoase copiilor, exersând cu studenții pentru a construi încrederea în munca terapeutică.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază într-un raport necesitatea alfabetizării media. Dr. Hans Henri P. Kluge subliniază că intervențiile ar trebui să fie adecvate vârstei, sensibile la gen și adaptate cultural. OMS solicită, de asemenea, mai multe investiții în mediile școlare care promovează sănătatea și formarea educatorilor și a profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a sprijini competențele digitale. Scopul este de a le permite copiilor și tinerilor să ia decizii informate cu privire la activitățile lor online și astfel să le protejeze bunăstarea.