Credințele conspirației: cum ne modelează crizele modul de a gândi!

Credințele conspirației: cum ne modelează crizele modul de a gândi!

Începând cu 7 mai 2025, cercetările privind convingerile conspirației generează un interes continuu pentru știința socială. Florian Hessel, un renumit om de științe sociale, analizează apariția ideilor conspirative încă din secolul al XIX-lea. El observă că aceste idei sunt deosebit de ciclice în diferite faze ale istoriei. În special în timpul pandemiei de Covid, ideile de conspirație, cum ar fi critica vaccinărilor și medicina alternativă, au cunoscut o creștere puternică.

Hessel vorbește despre un fenomen paradoxal: odată înălțați, membrii unor astfel de comunități religioase acceptă adesea servicii de la PUTERI SECRETE. Dar se poate schimba și percepția asupra crizelor. O scădere a sensului de criză duce la o scădere a răspândirii acestor idei.

Miezul miturilor conspirației

La baza credințelor conspirative se află credința în grupuri ascunse, puternice, care manipulează sau controlează societatea. Din punct de vedere istoric, astfel de credințe pot fi urmărite până la Revoluția Industrială și Revoluția Franceză. Ultima revoluție a deschis calea pentru miturile despre Illuminati și francmasoni.

În secolul al XIX-lea s-a dezvoltat teoria conspirației mondiale evreiești, care a fost exploatată de naziști. Hessel abordează legătura continuă a acestor mituri cu opinii antisemite, xenofobe și antifeministe, care manifestă adesea un caracter autoritar și antidemocratic.

Aspecte sociale și psihologice

Ideile actuale de conspirație se răspândesc în principal prin intermediul rețelelor sociale digitale. Un sondaj realizat de Leipzig Authoritarianism Study arată că aproximativ o treime dintre cei chestionați acceptă astfel de idei ca model explicativ. Aceste idei nu numai că subminează fundamentele democrației, ci și îngreunează dialogul respectuos în societate.

Hessel subliniază că fenomenul credințelor conspirative poate fi văzut și ca un simptom al condițiilor sociale și al climatului politico-cultural. Pentru a contracara aceste curente antidemocratice, educația, iluminismul și justiția socială sunt cruciale. Este important să tolerăm contradicțiile și să recunoaștem alte interese legitime.

Cercetările psihologice au arătat că oamenii cu tendința de a crede în conspirație tind să caute ordine într-o lume haotică. Această tendință poate duce la o mai mare stime de sine și poate ajuta la aducerea ordinii în lume. Studiile lui Ted Goertzel în anii 1990 și ale lui Jennifer A. Whitson și Adam D. Galinsky în 2008 arată clar că această credință satisface nevoi existențiale, sociale și epistemice. Mai ales în situații de criză, oamenii caută control și securitate, ceea ce poate crește credința în conspirație.

În plus, dovezile recente arată că distorsiunile cognitive joacă un rol în gândirea conspirativă. Acest lucru este valabil mai ales pentru evenimentele drastice. Transformările dramatice, cum ar fi moartea unui lider național, cresc adesea credința în conspirații. Dovezile sugerează că cercetările privind convingerile conspirației au devenit sistematizate și din ce în ce mai bazate teoretic.

Într-o perioadă în care structurile autoritare acționează adesea ca niște refugii convenabile, democrația necesită învățare și implicare activă. Cu toate acestea, Hessel vede speranța în capacitatea oamenilor de a raționa și angajamentul lor față de solidaritate în societate. Provocarea rămâne de a învinge răspândirea teoriilor conspirației și de a promova un dialog deschis care să fie în concordanță cu fundamentele democrației.

Pentru mai multe informații despre subiect și diverse aspecte ale credinței conspirației, puteți găsi analize detaliate la adresa stiri.rub.de, unipub.uni-graz.at şi bpb.de.