Viitorul biologiei: Atelier la Bielefeld despre analiza moleculară!
Workshop la UNI Bielefeld despre noi metode experimentale în biologie: 30 iunie - 1 iulie în ZiF, înregistrare gratuită până pe 2 iunie.

Viitorul biologiei: Atelier la Bielefeld despre analiza moleculară!
Un workshop intitulat „Noi direcții în matematica experimentală” va avea loc în 30 iunie și 1 iulie 2025 la Centrul de Cercetare Interdisciplinară (ZiF) din Bielefeld. Acest workshop, care reunește experți din domeniile matematicii, biologiei și informaticii, își propune să exploreze noi metode experimentale de analiză a datelor genetice. Evenimentul va fi condus de oameni de știință renumiți, printre care profesorul dr. Victor Chepoi de la Universitatea Aix-Marseille și profesorul dr. Katharina T. Huber de la Universitatea din Norwich și profesorul dr. Kay Nieselt de la Universitatea din Tübingen. O contribuție deosebită aduce și profesorul dr. Jens Stoye de la Universitatea Bielefeld. Participarea la atelier este gratuită; înregistrarea este necesară până la 2 iunie 2025.
Discuția se va concentra pe îmbunătățirea înțelegerii biologiei moleculare prin modele computaționale și teorii matematice. Experții participanți vor face lumină asupra abordărilor matematice și computaționale pentru rezolvarea întrebărilor biologice complexe. Subiecte precum rețele filogenetice, spații metrice discrete și analize algoritmice ale modificărilor genomului vor fi elemente centrale ale evenimentului.
Priorități și aplicații de cercetare
O preocupare cheie a participanților la atelier este dezvoltarea de noi metode de cercetare biologică. Acest lucru se întâmplă pe fondul digitalizării în avans și al abordărilor orientate cantitativ în biologie. Interacțiunea dintre biologia teoretică și matematica aplicată ar putea produce noi perspective asupra sistemelor biologice complexe. Utilizarea algoritmilor pentru a determina grade de relații și crearea de arbori filogenetici sunt, de asemenea, discutate la acest forum. Aceste abordări științifice sunt centrale pentru filogenetică, care se preocupă intens de studiul strămoșilor și de analiza datelor genetice. Sunt utilizate metode moderne, cum ar fi metoda probabilității maxime și inferența bayesiană. Wikipedia explică faptul că metodele filogenetice sunt folosite nu numai în biologie, ci și în lingvistică, de exemplu în determinarea patriei originale a familiei de limbi indo-europene.
La workshop va fi prezent și profesorul dr. Honor Andreas Dress, care este considerat un pionier în analiza arborilor genealogici și a relațiilor genetice. Cercetările sale au dat un impuls semnificativ înțelegerii comunităților și a proceselor lor evolutive. Abordările sale, în special în modelarea matematică, sunt considerate deosebit de autoritare. Participanții vor explora, de asemenea, aplicarea practică a acestor modele în cercetarea cancerului pentru a analiza mutațiile tumorale, subliniind relevanța acestor metode în medicina modernă.
Modelarea matematică ca cheie a cunoașterii
Grupul de lucru interdisciplinar care reunește aceste subiecte este dedicat descrierii teoretice a sistemelor naturale complexe. Un aspect central este implementarea acestor teorii în modele matematice, care permit o perspectivă mai profundă asupra organizării și funcționării sistemelor vii. Simulările numerice, analizele de date și fizica statistică joacă un rol crucial. Conceptele dezvoltate vor fi aplicate și modelelor de ecosistem complexe, cum ar fi Marea Wadden, și vor analiza stabilitatea și dinamica biodiversității în comunitățile ecologice. UOL subliniază că aceste abordări sunt importante și în studiul bioinvaziilor și epidemilor, ceea ce nu face decât să întărească sfera interdisciplinară a atelierului.