Studiul dezvăluie: Bolile marine amenință regiunile de coastă și societatea!

Studiul dezvăluie: Bolile marine amenință regiunile de coastă și societatea!

Mediul marin este esențial pentru echilibrul ecologic, dar focarele de boli marine cauzate de viruși, bacterii sau paraziți reprezintă o amenințare serioasă, potrivit unui raport recent al Universitatea Christian Albrechts din Kiel Aceste focare au nu numai impact ecologic, ci și profunde sociale și economice. Până acum, accentul cercetării a fost în primul rând pe dimensiunea ecologică, în timp ce aspectele socio-economice au fost neglijate.

Studiul, publicat în jurnalul *Ocean and Coastal Management*, subliniază că bolile marine trebuie privite ca o sursă de pericol pentru regiunile de coastă și pentru populațiile acestora. Dr. Lotta Clara Kluger, autorul principal al studiului, subliniază legătura inextricabilă dintre ocean și societate și susține că este nevoie de o abordare de evaluare mai cuprinzătoare.

Rolul cresterii stridiilor

Creșterea stridiilor oferă un exemplu concret al efectelor bolilor marine. Aceasta are o mare importanță comercială și culturală, influențând nu numai acvacultura, ci și calitatea apei, pescuitul și sectorul turismului. Studiul dezvoltă un al doilea nivel de analiză pentru a lua în considerare impactul focarelor de boală asupra societăților și economiilor locale, denumit „efectul de propagare”. Acest efect se referă la modul în care viața marină poate migra dincolo de granițele ariilor protejate, beneficiind în primul rând comunitățile locale și pescuitul.

Aceste constatări sunt în concordanță cu observațiile Dr. John Garza de la NOAA, care a descoperit că larvele de rockfish se pot deplasa până la 20 km în zonele de pescuit. Astfel de efecte de propagare au fost documentate în zonele marine protejate în care populația biologică se poate dezvolta și se poate reproduce, ceea ce, la rândul său, aduce beneficii comunităților din jur.

Strategii de reducere a riscului

Pentru a contracara riscurile de apariție a bolilor, studiul sugerează diverse strategii. Acestea includ selecția atentă a locurilor pentru acvacultură, filtrarea artificială a apei și selecția speciilor mai puțin susceptibile la boli. Măsuri financiare precum asigurarea sunt, de asemenea, în discuție. Scopul studiului este de a oferi instrumente concrete de reducere a riscurilor pentru ferme, comunități și factori de decizie. Aceste măsuri sunt menite nu numai să protejeze ecosistemele, ci și să promoveze dezvoltarea durabilă.

Studiul face parte din proiectul Beyond One Ocean Health (B1OH) și a fost dezvoltat ca parte a Deceniului ONU al Științei Oceanului pentru Dezvoltare Durabilă. Cea de-a treia Conferință oceanică a Națiunilor Unite (UNOC) are loc în prezent la Nisa, Franța, și se desfășoară până pe 13 iunie. Obiectivele acestei conferințe subliniază necesitatea de a proteja 30% din oceane până în 2030, subliniind importanța ariilor strategice protejate.

În general, este evident că protecția ecosistemelor marine este de mare importanță nu numai pentru natură, ci și pentru oameni. O abordare integrativă care ține cont de aspectele de mediu și socio-economice este crucială pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor de coastă.