Punte între neuroștiință și AI: Fatma Deniz inspiră la #rp25

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Aflați mai multe despre prelegerea lui Fatma Deniz la TU Berlin despre reprezentarea limbajului în creier și aplicațiile AI.

Erfahren Sie mehr über Fatma Deniz' Vortrag an der TU Berlin über Sprachrepräsentation im Gehirn und KI-Anwendungen.
Aflați mai multe despre prelegerea lui Fatma Deniz la TU Berlin despre reprezentarea limbajului în creier și aplicațiile AI.

Punte între neuroștiință și AI: Fatma Deniz inspiră la #rp25

Pe 25 aprilie 2025, la #rp25 a avut loc o prelegere senzațională susținută de Fatma Deniz, care a tratat despre reprezentarea limbajului în creierul uman și compararea acestuia cu modele mari de limbaj. Fatma Deniz, un expert în neuroștiință și informatician, este în prezent profesor titular de informatică la Universitatea Tehnică din Berlin și, de asemenea, vicepreședinte pentru digitalizare și durabilitate. În discursul ei, ea a subliniat că rețelele neuronale complexe joacă un rol central în înțelegerea limbajului uman și că procesarea semantică are loc în regiuni similare ale creierului ca în modelele mari de limbaj care sunt folosite astăzi în inteligența artificială (AI).

Scopul cercetării lui Deniz este de a construi o punte între neuroștiință și inteligența artificială. Descoperirile lor ar putea avea aplicații practice, în special în tratarea tulburărilor de limbaj și dezvoltarea sistemelor AI care au abilități de limbaj asemănătoare omului. Aceste tehnologii sunt cruciale pentru a ne aprofunda înțelegerea mecanismelor care stau la baza procesării limbajului, care devine din ce în ce mai importantă în știința umană digitală.

Modele neurocognitive de procesare a limbajului

Un alt subiect important în cercetările actuale este modelele neurocognitive de înțelegere a limbajului auditiv la adulți. Aceste modele oferă un cadru pentru seria temporală și neuroanatomia funcțională care afectează procesele sintactice, semantice și lexicale. Rețelele separate din emisfera stângă joacă un rol în timp ce procesele prozodice au loc în emisfera dreaptă. Cercetarea își propune să descrie relațiile funcționale și structurale dintre regiunile cheie ale creierului legate de limbaj, cum ar fi zonele temporale, frontale și subcorticale.

În plus, examinează modul în care aceste elemente lingvistice interacționează cu alte zone lingvistice și non-lingvistice, cum ar fi memoria și emoția. Acest lucru duce la o înțelegere extinsă a sistemelor de procesare ierarhică a limbajului, care sunt de o importanță centrală pentru dezvoltarea unor modele AI puternice.

Inteligența artificială și rolul ei în științe umaniste

Inteligența artificială și învățarea automată au devenit acum elemente fundamentale în știința umană digitală. Acestea permit noi moduri de a analiza, structura și interpreta date complexe. AI combină metodele umaniste tradiționale cu algoritmi puternici, creând noi posibilități pentru recunoașterea modelelor și analiza unor cantități mari de date.

Sistemele AI sunt capabile să proceseze limbajul natural și imaginile, să se adapteze la noi informații folosind algoritmi adecvați și să rezolve sarcini complexe în mod automat. În științe umaniste, AI este adesea folosită pentru analiza datelor mari, recunoașterea automată a textului și analiza culturală a mediilor vizuale și auditive. Acest lucru arată nu numai valoarea adăugată pe care o oferă aceste tehnologii, ci și impactul lor potențial asupra viitorului cercetării.

Pe scurt, combinația dintre neuroștiință și inteligența artificială reprezintă o cale promițătoare pentru dezvoltarea ulterioară a sistemelor de procesare a limbajului. Descoperirile lui Fatma Deniz ar putea fi esențiale atât în ​​optimizarea tratamentului tulburărilor de limbaj, cât și în dezvoltarea sistemelor AI care au abilități de limbaj asemănătoare omului.