Terapie revoluționară: Cum medicamentele împotriva cancerului extind durata de viață a șoarecilor!

Terapie revoluționară: Cum medicamentele împotriva cancerului extind durata de viață a șoarecilor!

Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii au dezvoltat o terapie combinată inovatoare cu medicamentele împotriva cancerului rapamicină și trametinib, care arată rezultate promițătoare în prelungirea duratei de viață a șoarecilor. Terapia duce la o prelungire semnificativă a vieții de până la 35%, ceea ce depășește cu mult efectele medicamentelor individuale. Conform studiilor individuale, rapamicina crește durata de viață cu 15-20% și trametinibul cu 5-10%, astfel încât combinația deschide progrese remarcabile în domeniul cercetării îmbătrânirii.

Animalele care au fost tratate cu una dintre cele două substanțe sau combinația lor de la vârsta de șase luni au prezentat nu numai o durată de viață crescută, ci și o reducere semnificativă a bolilor legate de vârstă. Un număr redus de tumori și mai puțină inflamație cronică au fost găsite în organele șoarecilor tratați. În special, activitatea inflamatorie a fost semnificativ mai scăzută în creier, splină și rinichi, indicând îmbunătățiri ale calității generale a sănătății. Femelele șoareci au beneficiat mai mult de tratament decât masculii, oferind o direcție interesantă pentru cercetările viitoare.

Mecanisme și efecte ale terapiei

Modul în care funcționează aceste medicamente este interesant din punct de vedere științific. Rapamicina acționează ca un puternic geroprotector care încetinește procesul de îmbătrânire, în timp ce trametinibul interferează cu calea de semnalizare Ras/MEK/ERK, a cărei influență asupra duratei de viață era anterior neclară. Atunci când sunt administrate împreună, medicamentele prezintă o activitate genetică alterată care nu a fost observată atunci când sunt administrate singure. Acest lucru poate indica faptul că administrarea optimă trebuie planificată cu atenție pentru a obține cele mai eficiente rezultate.

Cercetătorii intenționează să determine în continuare doza optimă și calea de administrare a trametinibului. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece trametinib este deja aprobat pentru utilizare la om, oferind o bază pentru studii clinice viitoare. Sebastian Grönke, unul dintre cercetători, este optimist cu privire la posibilele rezultate ale acestor studii.

Perspectivă de aplicare umană

Rămâne însă întrebarea dacă aceste terapii pot avea același efect și la oameni. Prof Dame Linda Partridge spune că extinderea duratei de viață ar putea să nu fie realizată într-o măsură similară la oameni. Cu toate acestea, aceste medicamente ar putea avea o contribuție decisivă la menținerea sănătății la bătrânețe. Un astfel de concept sigur ar putea avea o importanță enormă pentru mulți oameni care adăpostesc visul unei vieți mai lungi și mai sănătoase.

Cercetările privind îmbătrânirea și longevitatea au avansat semnificativ în ultimele decenii. În urmă cu treizeci de ani, acesta era încă un fenomen marginal în știință. Dovezile că procesul de îmbătrânire este modificabil au venit din descoperiri precum Cynthia Kenyon în nematozi, dar provocări rămân, în special în traducerea descoperirilor de la animale model la oameni. Abordările actuale, cum ar fi senoliticele, sunt promițătoare, deși studiile clinice inițiale arată rezultate mixte în ceea ce privește eficacitatea lor.

În general, cercetarea de la Institutul Max Planck reprezintă o dezvoltare interesantă în cercetarea anti-îmbătrânire, al cărei progres este așteptat cu nerăbdare. Rămâne de văzut ce perspective suplimentare vor produce studiile clinice viitoare și dacă rezultatele fascinante ale studiilor pe animale pot avea, de asemenea, un impact similar asupra calității vieții și sănătății la bătrânețe la oameni.

Pentru mai multe informații despre studiu și rezultate, consultați articolele Societatea Max Planck, Ingenieur.de şi National Geographic fi vizitat.