Atacul de cord: noi perspective asupra riscului de aritmii!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Descoperiți studiul revoluționar al Universității din Freiburg privind aritmia cardiacă după un atac de cord și posibilele abordări terapeutice.

Entdecken Sie die groundbreaking Studie der Uni Freiburg zur Herzrhythmusstörung nach Herzinfarkt und mögliche Therapieansätze.
Descoperiți studiul revoluționar al Universității din Freiburg privind aritmia cardiacă după un atac de cord și posibilele abordări terapeutice.

Atacul de cord: noi perspective asupra riscului de aritmii!

Legătura dintre procesele electrice și mecanice din inimă este de o importanță centrală pentru sistemul cardiovascular. Cu toate acestea, această conexiune este întreruptă semnificativ de un atac de cord, care poate duce la complicații potențial care pun viața în pericol. O echipă de cercetători condusă de prof. dr. Peter Kohl de la University Heart Center Freiburg a descoperit într-un nou studiu că legătura dintre excitația electrică și relaxarea mecanică, pe care oamenii de știință o numesc cuplare repolarizare-relaxare, este crucială pentru înțelegerea aritmiilor cardiace după un atac de cord. Aceste tulburări pot apărea deoarece inima nu este plină cu suficient sânge ca urmare a infarctului și nu pompează suficient sânge.

Studiul, care a fost realizat în colaborare cu Prof. Dr. Alex Quinn de la Universitatea Dalhousie, nu numai că descrie modificările moleculare după un atac de cord, dar identifică și terapii potențiale. S-a dovedit că durata excitației electrice în inimă este scurtată, ceea ce înseamnă că procesele mecanice nu pot avea loc sincron. Solicitările mecanice neașteptate pot declanșa apoi rateuri electrice.

Consecințele unui atac de cord: aritmii cardiace și altele

Consecințele acute ale unui atac de cord sunt grave. Aritmiile cardiace care pun viața în pericol, în special fibrilația ventriculară, sunt cea mai frecventă complicație. Acestea pot duce chiar la pierderea conștienței dacă creierul nu primește un flux sanguin suficient. Intervenția rapidă, de preferință în primele patru ore după atac de cord, poate ajuta la prevenirea leziunilor ireversibile a mușchiului inimii și poate permite revenirea la viața normală. Avertizarea rapidă a serviciilor de urgență poate fi, prin urmare, crucială în protejarea inimii de daune permanente, după cum raportează Heart Foundation.

Tratamentul aritmiilor cardiace este o preocupare centrală a politicii de sănătate în Germania. Potrivit German Heart Foundation, acestea sunt printre cele mai frecvente zece cauze de deces din țară. În 2021, peste 447.000 de persoane au necesitat spitalizare pentru aritmii cardiace, iar peste 28.000 au murit din cauza acestor tulburări. Bolile cardiace pe termen lung, cum ar fi boala coronariană și insuficiența cardiacă, sunt precursori obișnuiți ai aritmiilor periculoase, care, după cum s-a menționat, pot fi cauzate și de tulburări genetice sau miocardită.

Progresul cercetării și perspectivele de viitor

Cercetătorii de la University Heart Center Freiburg au obținut deja rezultate promițătoare în laborator. Abordările terapeutice identificate includ blocarea anumitor canale ionice, tamponarea calciului și reducerea radicalilor de oxigen. Aceste măsuri ar putea ajuta la reducerea semnificativă a dezvoltării aritmiilor în abordările viitoare de tratament. Următorii pași în cercetare includ studii pe modele animale mai mari și testarea țintită a ingredientelor active adecvate pentru a dezvolta în continuare opțiunile de terapie.

Fundația Germană pentru Inimă și societățile de specialitate aferente se angajează să detecteze și să trateze precoce aritmiile cardiace. Scopul său este de a preveni consecințele fizice și psihologice pe termen lung care pot fi evitate, precum și complicațiile care pun viața în pericol, rezultate din bolile de inimă. Descoperirile studiului actual ar putea avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea de noi medicamente care reduc riscul de apariție a aritmiilor periculoase după un atac de cord, spune dr. Breanne A. Cameron, autorul principal al studiului.