Partidele politice: ignoră inegalitatea tot mai mare?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Un nou studiu de la Universitatea din Konstanz arată cum partidele politice ignoră inegalitatea economică și consecințele acesteia pentru democrație.

Eine neue Studie der Universität Konstanz zeigt, wie politische Parteien ökonomische Ungleichheit ignorieren und deren Folgen auf die Demokratie.
Un nou studiu de la Universitatea din Konstanz arată cum partidele politice ignoră inegalitatea economică și consecințele acesteia pentru democrație.

Partidele politice: ignoră inegalitatea tot mai mare?

Un studiu actual al Clusterului de Excelență „The Politics of Inequality” de la Universitatea din Konstanz, publicat în „American Political Science Review”, aruncă lumină asupra consecințelor sociale ale inegalității economice. Studiul se concentrează, de asemenea, pe lipsa luării în considerare a acestor subiecte în programele electorale ale partidelor politice. Autorul principal al studiului, care este acum cunoscut pentru atenția acordată detaliilor, este Alexander Horn, liderul grupului de cercetare al grupului Emmy Noether „Soiuri de egalitarism” ( uni-konstanz.de ).

Principalele rezultate ale studiului arată tendințe alarmante: partidele politice din Germania și de la nivel internațional, inclusiv cele considerate în special a fi de stânga, ignoră în mare măsură urgența tematică a inegalității economice. Aceasta include neglijarea câștigurilor semnificative ale veniturilor în rândul secțiunilor bogate ale populației. Eșecul partidelor de stânga și de dreapta de a răspunde acestor evoluții relevă slăbiciuni structurale fundamentale în cadrul sistemului democratic.

Distorsiuni structurale ale democrației

Rezultatele sugerează că schimbările în inegalitatea economică nu conduc la răspunsuri politice adecvate, în special din partea partidelor de dreapta. Motivele pentru aceasta ar putea sta în distorsiunile structurale, în vizibilitatea celor mai bogați și în obstacolele de mobilizare ale grupurilor mai sărace, care sunt în același timp întărite de o justificare meritocratică a status quo-ului actual, inegal. Răspunsurile politice sunt adesea limitate la momente în timp în care inegalitatea a crescut până la punctul în care nu mai poate fi ignorată, deoarece tot mai mulți oameni scad sub venitul mediu din cauza regresiei economice.

Aceste constatări urmăresc să evidențieze slăbiciunile structurale ale proceselor democratice. Autorii studiului folosesc o metodologie inovatoare care presupune evaluarea a 850.000 de declarații din programele electorale din 12 țări OCDE pe o perioadă de 50 de ani (1970-2020) folosind așa-numita crowdcoding online.

Inegalitatea politică și participarea

Dar ignoranța acestor disparități economice nu se reflectă doar în programele electorale, ci și în participarea politică. Inegalitățile politice au crescut recent. Promisiunea centrală a democrației, „un om, un vot”, este așadar expusă unui mare risc. Studiile arată că inegalitatea economică în creștere are un impact semnificativ asupra participării politice ( bpb.de ).

Prezența generală la vot este în scădere, femeile sub 60 de ani votând mai des decât bărbații. În schimb, persoanele din medii mai puțin educate și cu venituri mici participă semnificativ mai puțin. O majoritate covârșitoare a membrilor Bundestag-ului au o diplomă universitară, în timp ce grupurile de educație mai scăzută și grupurile cu venituri sunt subreprezentate în reprezentarea politică. Această reprezentare inegală are consecințe de anvergură: interesele grupurilor active din punct de vedere politic și mai bine educate primesc adesea mai multă atenție, în timp ce considerentele cetățenilor mai săraci și mai puțin educați sunt în mare măsură ignorate.

Consecințele apatiei politice

Abstinența politică a persoanelor needucate și cu venituri mici are efecte dramatice asupra legitimității proceselor democratice. Oamenii cu studii reduse sunt mai puțin probabil să-și aducă interesele în politică, ceea ce înseamnă că interesele cetățenilor needucați și cu venituri mici nu mai sunt reprezentate în mod adecvat. Această evoluție poate duce la alienarea politică și poate crește probabilitatea ca alegătorii care dezertează să se îndrepte către partide extreme. Sunt necesare urgent măsuri de reformă pentru a aborda aceste nemulțumiri și pentru a stabili egalitatea politică ( bpb.de ).

Pentru a reduce decalajul inegalității politice, reprezentanții politici ar trebui să țină cont de interesele tuturor cetățenilor. Măsuri mai mari de auto-advocacy pentru grupurile slab reprezentate politic ar putea promova inițiative de îmbunătățire a participării politice. Măsurile de includere a grupurilor marginalizate în procesele participative sunt esențiale pentru a îmbunătăți calitatea democrației și pentru a oferi vocea tuturor cetățenilor.