Atelier de istorie transatlantică: O privire asupra aservirii și a drepturilor femeilor!

Atelier de istorie transatlantică: O privire asupra aservirii și a drepturilor femeilor!

Pe 11 și 12 septembrie 2025 a avut loc la Viadrina din Frankfurt (Oder) atelierul „Gândire și actorie transversală”. Organizat de PD Dr. Andrea Gremels și Norah El Gammal, evenimentul și-a propus să discute istoria transatlantică a aservirii dincolo de granițele profesionale și geografice. Participanți din domeniile studiilor literare, filosofiei, științelor politice, etnologiei și istoriei s-au reunit pentru a dezvolta o perspectivă diferențiată asupra temei. Un accent deosebit a fost pus pe productivitatea teoriilor studiilor culturale din Sudul Global, care sunt adesea neglijate în istoriografia eurocentrică.

Atelierul a oferit spațiu pentru discuții intensive despre perspectivele eurocentrice și naționaliste în istoriografie. Prof. Dr. Ottmar Ette a vorbit despre Anton Wilhelm Amo, primul filosof negru cunoscut din Germania, și despre teza lui de doctorat dispărută. Această legătură a făcut o legătură cu discuțiile actuale despre colonialism și sclavie din Germania, care au fost declanșate după moartea lui George Floyd și protestele Black Lives Matter. În august 2023, de exemplu, „Mohrenstraße” din Berlin a fost redenumită „Anton-Wilhelm-Amo-Straße”, o mișcare care semnalează confruntări continue cu trecutul colonial.

Perspective interdisciplinare

Norah El Gammal a abordat poveștile femeilor înrobite și reprezentarea prin reprezentări literare. Dr. Anka Steffen a raportat despre arhiva distrusă din Varșovia, care ar fi putut oferi informații importante despre legionarii polonezi din Revoluția haitiană. Aceste dezbateri au subliniat necesitatea schimbului interdisciplinar, pe care Andrea Gremels l-a subliniat ca un punct forte al atelierului. Dr. Sinah Kloß a reflectat asupra relațiilor de putere în cercetările sale de teren din Surinam și, astfel, a extins sfera discuției pentru a include perspective globale.

Un panou despre zahăr a evidențiat legătura dintre istorie și economie. Gremels și-a prezentat cercetările despre Fernando Ortiz și importanța simbolică a agriculturii zahărului în sclavie. Prof. Dr. Klaus Weber a vorbit despre conexiunile globale în cultivarea zahărului în secolul al XIX-lea, care au avut nu numai efecte economice, ci și sociale. Atelierul s-a încheiat cu o discuție de film cu Manthia Diawara despre filmul său „Édouard Glissant: One World in Relation”, care a discutat despre relațiile de schimb dintre Africa și Caraibe.

Comerțul cu sclavi și efectele sale

Discuția despre sclavia transatlantică se află în contextul unei dezbateri mai ample despre comerțul colonial și impactul acestuia. În Europa Centrală, în special în secolul al XVIII-lea, cererea de produse coloniale, cum ar fi zahărul și cafeaua, a crescut brusc. Aceste produse au reprezentat peste 60% din totalul importurilor de peste mări ale Hamburg, demonstrând tipul de fluxuri comerciale care caracterizau societățile la acea vreme. Cultivarea în coloniile americane s-a extins masiv, ceea ce a dus, la rândul său, la o creștere lentă a productivității în Europa. Istoricii examinează rolul comercianților germani și elvețieni în comerțul cu sclavi, care a avut un impact pozitiv asupra prosperității lor.

Friedrich Romberg este o figură cheie în istoria comerțului german cu sclavi. După ce a emigrat la Bruxelles, a profitat de comerțul său cu textile și a dobândit un privilegiu de tranzit în 1766. În 1782, Romberg a început să se implice activ în comerțul cu sclavi și a construit una dintre cele mai mari companii de transport maritim din Bordeaux. Cu toate acestea, afacerea sa, care se baza în mare măsură pe comerțul cu zahăr și sclavi, a suferit pierderi masive din cauza rebeliunii de sclavi din 1791 din St. Domingo. Povestea lui Romberg ilustrează implicarea complexă a comercianților germani în comerțul cu sclavi și arată consecințele economice și sociale profunde ale acestor practici.

Discuția de la atelier și analizele istorice asociate fac parte dintr-un proces social mai larg din Germania. Este urgent necesar să tratăm critic propriul trecut colonial pentru a pune sub semnul întrebării și procesa narațiunile înrădăcinate. Această dezbatere include și diverse practici de comerț cu sclavi din alte culturi, care adesea nu sunt abordate în mod adecvat în dezbaterea actuală. Istoricii solicită o viziune nuanțată a acestei istorii complexe care depășește perspectiva eurocentrică și include Sudul Global.