UE plănuiește o directivă de returnare mai strictă: context și consecințe!

UE plănuiește o directivă de returnare mai strictă: context și consecințe!

În martie 2025, Comisia Europeană a prezentat un proiect pentru o nouă directivă a UE privind returnarea, care urmărește să accelereze deportările solicitanților de azil respinși. Conform detaliilor de uni-goettingen.de Directiva se bazează în mare măsură pe politica germană de returnare din ultimii ani. Măsurile planificate sunt menite să creeze o soluție uniformă pentru toate statele membre ale UE și se bazează pe „Legea privind returnarea ordonată” din 2019 în Germania.

Ceea ce este deosebit de exploziv este intenția de a extinde detenția până la deportare până la 24 de luni, care în prezent este limitată în mod regulat la maximum 12 luni. Acest lucru a provocat îngrijorare în dezbaterea politică. Criticii se tem de detenția sporită a refugiaților și a migranților care se află deja într-o situație nesigură. În Germania, numărul deportărilor în 2024 a crescut cu 22% față de anul precedent, în timp ce numărul cererilor de azil a scăzut cu o treime, deoarece zdf.de raportat.

Eficiența politicilor de returnare

O echipă de cercetare de la Universitatea din Göttingen a publicat acum o verificare a politicilor de returnare și a ajuns la concluzia că acestea sunt ineficiente în forma lor actuală. Liderul proiectului, prof. dr. Sabine Hess, subliniază că drepturile de ședere pe termen lung ar fi mult mai eficiente. Acestea ar putea nu numai să reducă stresul pentru migranți, ci și să reducă utilizarea resurselor de către autorități. Analiza lor arată că politicile de returnare din 2015 nu numai că nu conduc la o mai mare securitate, dar pot și criminaliza sărăcia.

O teză centrală a cercetătorilor de la Göttingen este că obligațiile birocratice duc adesea la spirale ale criminalității. Prin urmare, reglementările și sancțiunile stricte ar trebui monitorizate mai îndeaproape pentru a crește presiunea asupra migranților.

Procedura de returnare

Pe lângă ajustările legale, se discută și despre înființarea de centre de returnare în țări terțe. Acestea au scopul de a permite solicitanților de azil respinși să fie returnați mai rapid. Este folosit ca exemplu modelul Albaniei, în care procedurile de azil au loc în străinătate, dar întoarcerile în țări terțe ar trebui să aibă loc numai după ce au fost finalizate. Un solicitant de azil respins din Austria nu ar putea, prin urmare, să inițieze o nouă procedură în Germania, ci ar fi deportat la locul unde a solicitat inițial azil.

Cu toate acestea, propunerea este privită critic de experți. Rămâne neclar care țări terțe ar fi dispuse să accepte solicitanții de azil respinși. Posibilitatea ca deportările să poată avea loc în curând fără legături de familie este, de asemenea, controversată și ar putea duce la și mai multe persoane să ajungă în detenție în așteptarea deportării.

Evoluțiile politicii UE în materie de migrație se reflectă și într-o dorință crescândă de a izola oamenii. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a mai spus că costurile pentru barierele fizice la frontierele externe ar putea fi acoperite, ceea ce ar putea declanșa o dezbatere cu privire la legitimitatea unor astfel de măsuri.

Situația actuală arată, de asemenea, un tratament inegal al refugiaților. În timp ce oamenii din Irak, Siria și Afganistan sunt izolați prin măsuri sporite, UE dă dovadă de mult mai multă solidaritate față de refugiații de război ucraineni. În unele state ale UE au fost observate respingeri, adică respingeri violente ale solicitanților de azil, ceea ce încalcă legislația UE și Convenția de la Geneva privind refugiații. Analize suplimentare pe aceste subiecte pot fi găsite la europaimlehr.de.