Viitorul ordinii mondiale: experții discută despre schimbările de putere și noile provocări

Viitorul ordinii mondiale: experții discută despre schimbările de putere și noile provocări

Ordinea mondială se află într-o stare de răsturnare care se caracterizează prin schimbări geopolitice profunde. Universitatea din Erfurt, parlamentul de stat din Turingia și grupul de media Funke își continuă seria de prelegeri comune în semestrul de vară 2025 pentru a analiza aceste evoluții. Tema este: „Viitorul ordinii mondiale în fața evoluțiilor globale” și se concentrează în special pe influența Occidentului. Primul eveniment va avea loc pe 10 iunie, la ora 18:15, când Julia Friedlander, managing director al Atlantic Bridge e.V., deschide subiectul cu prelegerea ei „Renegociarea ordinii mondiale: rolul Occidentului”. Acest eveniment este văzut ca una dintre platformele importante pentru a discuta consecințele de amploare ale conflictului din Ucraina și puterea în declin a Occidentului. Intrarea începe la ora 18.00. iar intrarea este liberă; Înregistrarea este recomandată la thueringer- Allgemeine.de/ringvorlesung.de.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază provocările cu care se confruntă comunitatea internațională. Interesele europene și americane sunt în scădere, în timp ce țări precum China și India cer mai multă influență. Această schimbare tectonă a relațiilor de putere departe de Atlantic și către Indo-Pacific semnalează o nouă fază în ordinea globală. Indo-Pacificul, care conține 60 la sută din populația lumii și din produsul global, este văzut din ce în ce mai mult ca un centru geopolitic. „Pax Americana” – sistemul hegemonic al SUA – este în discuție, deoarece SUA se concentrează tot mai mult pe concurența cu China.

Impact global și tendințe geopolitice

Retragerea SUA din conflictele din Orientul Mijlociu și Europa duce la o reevaluare strategică. Acest lucru permite SUA să elibereze resurse pentru a concura cu China. În această „Lume GZero”, în care lipsește o ordine globală stabilă, avantajele economice sunt împinse în plan secund, iar interesele geopolitice devin mai importante. În același timp, Rusia, percepând sancțiunile occidentale drept o „taxă pe mare putere”, cere mai multă influență și este dispusă să accepte dezavantaje economice.

Schimbările geopolitice nu afectează doar echilibrul de putere dintre state, ci au și consecințe sociale și economice de anvergură. Conflictul din Ucraina a dus la crize de foamete în Africa, deoarece furnizorii cheie de alimente eșuează. În același timp, UE se confruntă cu provocări, cum ar fi Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), care acționează ca o importantă zonă de liber schimb. În acest context, UE întâmpină dificultăți în ratificarea acordurilor comerciale, ceea ce ar putea afecta și mai mult competitivitatea.

Inovații tehnologice și răsturnări sociale

Evoluțiile din 2025 pot fi descrise ca un punct de cotitură între fragmentare și urmărirea unor noi structuri organizaționale. Incertitudinea tot mai mare, influențată de instabilitatea economică, migrația și crizele climatice, a devenit o nouă normalitate. Într-o lume caracterizată de structuri de putere fragmentate și multipolaritate conflictuală, războiul din Ucraina rămâne o sursă centrală de conflict. În ciuda eforturilor internaționale, viitorul rămâne incert, deoarece tendințele geopolitice continuă să escaladeze, iar societățile înseși se confruntă cu polarizarea și conflictele legate de valori și identitate.

Provocările cu care se confruntă lumea necesită o dezbatere intensă asupra relațiilor internaționale și a politicii de securitate. Aspecte precum revendicările teritoriale agresive ale Chinei și potențialul de escaladare în Orientul Mijlociu ridică întrebări care vor fi discutate în seria de prelegeri. Analizele Dr. Alexander Dubowy se concentrează pe necesitatea de a găsi noi răspunsuri la vechile probleme, în timp ce Europa se străduiește pentru autonomia strategică și capacitatea sa independentă de a acționa. Crearea de soluții viabile nu este doar o provocare politică, ci și o necesitate socială pentru a face față revoltelor în curs.

Aceste curente și impactul lor asupra ordinii internaționale necesită absolut reflecție și discuție colectivă, care trebuie condusă nu numai de instituțiile academice, ci și de societate în ansamblu.